Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Victor Anestin despre roșu

În apropiere se află o stea minunată și anume μ din Cefeu. Ea formează un triunghi cu α și δ. E de mărimea 5 și e roșie de tot, un roșu ca al grenatului. Cu un binoclu i se vede și mai bine culoarea.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deodată se auzi un zgomot ușor. Dintr-un ungher ascuns al sălii înaintează spre noi niște ființe ciudate, purtând în mâini diferite lumini – albastre, roșii, verzi etc – lumini care nu proveneau din vreo ardere, ci erau simple fosforescențe intense.

în În anul 4000 sau o călătorie la Venus
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Astronomii cred că multe dintre stelele roșii sunt sori ce merg spre stingerea totală. Dacă mai există oameni pe planetele ce se învârtesc în jurul acelui Soare, apoi viața lor trebuie să fie foarte tristă, afară numai dacă ele nu vor fi dispărut de mult.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

α din Orion sau Betelgeuse este un soare roșu, strălucitor, a cărui strălucire însă variază. Uneori e strălucitor ca Aldebaran, dar alteori nu mai poate fi comparat decât cu Capella. Așa l-am văzut și eu în primăvara anului 1912, dar pentru scurt timp. Lumina ne vine în 126 de ani de la acest soare imens, care are o strălucire de 800 de ori mai mare decât a Soarelui nostru.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub Orion veți găsi, cu ușurință, micuța constelație a Iepurelui, care nu posedă decât o curiozitate mai însemnată: steaua R, care e o variabilă. La maximum strălucește ca o stea de mărimea 6-7; la minimum ca o stea de mărimea 8. Ceea ce e curios însă, e că mai ales la minimum par'că e o picătură de sânge, așa de roșie îi e culoarea. Perioada acestei stele e de vreo 436 de zile.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sirius e în adevăr un astru fermecător. Strălucirea lui e albă, dar are toate apele diamantului. Scânteiază ca nici o stea de pe cer. Unii astronomi pretind că Sirius e alb numai de vreo 1200 de ani și că înainte era roșu. În timpul din urmă, un astronom american spunea că această schimbare de culoare e sigură și a adus ca dovezi mai multe citații din autori vechi. Ar fi curioasă o asemenea schimbare de culoare.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt aproape 17 ani de când îmi sunt cu totul familiare formele constelațiunilor și strălucirea stelelor. Le știu pe nume aproape pe fiecare, le-am contemplat cu diferite lunete în atâtea rânduri și cu toate acestea, încerc și acuma emoțiunea ce încercam odinioară, când văd, de bunăoară, urcându-se încet pe cer Pleiadele, apoi Aldebaran cu lumina lui roșie, Orionul cu nenumăratele lui stele strălucitoare, Sirius cu lumina lui cea albă!... În tăcerea nopții, stelele au un farmec deosebit.

în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Leul Mic cuprinde stele și mai mici și nu are nici un obiect ceresc mai curios; și această constelație răsare și apune pentru noi. E bine să ne obișnuim de la început cu mărimile stelelor. Astfel, șase din stelele principale ale Ursei Mari sunt de mărimea 2, numai δ este de mărimea 3; tot de mărimea 3 este și α din Câinii de vânătoare. Tot de acum e bine să observăm cu băgare de seamă că nu toate stelele au aceeași culoare; unele sunt albe, altele sunt galbene, altele roșcate sau chiar roșii.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Între Ofiucus, Șarpele și Cumpăna, sub primele două constelații, la orizont, veți găsi Scorpionul. De altfel, alfa din Scorpionul sau Antares e o stea care nu prea poate fi trecută cu vederea, deoarece, după ce că este una dintre stelele de mărimea 1, mai are și o culoare roșiatică cu totul, ceea ce nu veți mai găsi la nici una dintre stelele cele mai strălucitoare. Numai μ din Cefeu e mai roșu decât Antares, dar această stea e prea mică și trece neobservată, pe când Antares cu focul lui atrage privirile tuturor. Dar și forma constelațiunei e una dintre cele mai frumoase; veți pricepe lesne pentru ce anticii i-au dat numele de Scorpionul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Soarele nostru, văzut de pe alți sori, e și el o stea variabilă, care din 11 în 11 ani își micșorează strălucirea, adică atunci când are mai multe pete. S'ar putea în acest caz, ca Mira Ceti din constelația Balena să aibă mult mai multe pete și astfel, la maximul petelor, să aibă cea mai mică strălucire. După cum petele Soarelui nostru se răresc din ce în ce, până când ajunge o vreme, când luni de zile nu mai vezi o singură pată solară, cum s'a întâmplat în 1913, tot așa petele soarelui Mira Ceti dispar una după alta, până când discul său poate să dea o mai mare strălucire. Stelele albe sunt cele tinere, cele gălbui cele mature, cele roșii aproape de stingere. Mira Ceti, când începe să descrească, se roșește din ce în ce. Aceasta ne-ar face să credem că ar fi adevărată ipoteza cu petele.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce să facă americanii ca să intre în corespondență cu Marte? Să sape o gaură în Pământ, cari să răspundă în cealaltă parte a planetei. Bine'nțeles, gaura aceasta va trebui să aibă un diametru de câțiva kilometri; autorul T. C. M. nu ne spune dacă e bine sau nu, ca acea gaură să răzbată într'un ocean. Însă când Pământul s'ar afla între Soare și între Marte, adică atunci când planeta cea roșie va fi în opozițiune, marțienii vor observa cu mirare că Pământul e găurit și vor vedea prin el lumina soarelui. Noi astupăm gaura; nu se mai vede nimic; o destupăm, iar lumină... Semnale deci și marțienii vor admite existența noastră. Astfel vom începe să ne trimitem salutări cordiale. Tot așa am putea să facem și pentru Lună, că poate din întâmplare are și ea locuitori. Autorul, sfârșind comunicarea sa, regretă că nu poate să-și trimită portretul. Păcat, poate că mutra îi era mai impozantă decât teoria. Inventați, dacă sunteți în stare, o idee mai genială.

în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre roșu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info