Victor Hugo despre flori

Regele: Viaţa-i o floare, iar iubirea îi e mierea.

replică celebră din piesa de teatru Regele se amuză, Actul II, Scena 4, scenariu de Victor Hugo (1832)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fiecare strănut al primăverii, apare o nouă floare.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta este generatoare de civilizaţie, aşa cum floarea răspândeşte parfum.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima omului este ca şi pământul: poţi semăna, poţi planta, poţi construi ce vrei la suprafaţă, dar ea va continua să aibă florile şi fructele sale.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura vine în ajutorul tuturor părăsiţilor. Acolo unde totul lipseşte, ea se dăruie întreagă. Ea înfloreşte şi reînverzeşte sub toate prăbuşirile. Ea are iederă pentru pietre şi dragoste pentru oameni.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum s-a întâmplat ca buzele lor să se împreuneze? Cum se întâmplă că păsările cântă, zăpada se topeşte, trandafirul îşi deschide floarea, iar răsăritul străluceşte în spatele trunchiurilor întunecate ale copacilor la întâlnirea vibrantă a unui deal? Un sărut şi totul îşi găseşte răspuns.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţii la distanţă păcălesc absenţa celuilalt prin mii de fantezii care au propria lor realitate. Nu se pot vedea şi nu-şi pot scrie, şi totuşi găsesc nenumărate căi misterioase de a coresponda, îşi trimit cântecul păsărilor, mirosul florilor, râsul copiilor, lumina soarelui, oftatul vântului şi licărirea stelelor – toate minunile creaţiei.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine, în zori

Mâine, în zori, când câmpul se deschide în lumină
Voi fi pe drum. Vezi, ştiu că-ţi este dor de mine foarte
Şi că m-aştepţi. Voi traversa păduri cu miros de răşină,
Voi trece munţii, nu mai pot de tine sta departe.

Voi merge făr-a vedea nimic, cu gândurile mele,
Singur, făr-a auzi nimic în jur şi neştiut de nimeni,
Încovoiat, cu pumnii strânşi, dincolo de toate cele,
Zi sau noapte pentru mine vor fi totuna, fiind asemeni.

Nu voi privi cum amurgul toarnă miere pe pământ
Şi nici cum, în zare, velele plutesc către Harfleur –
Şi, când voi ajunge-acolo, îţi voi pune pe mormânt
Un buchet de călină verde şi flori de cimbrişor.

poezie clasică de Victor Hugo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mormântul către trandafir

Mormântul către trandafir, regele culorii:
"Ce faci cu lacrimile pe care le cern zorii
Pe obrajii tăi, o, floare a iubirii?"
Trandafirul către mormântul rece:
"Ce faci cu cei care, din ora care trece,
Cad în groapa ta, abis al omenirii?"

Trandafirul: "Mormânt cu privire sumbră,
Din lacrimile-adunate fac, în penumbră,
Un parfum mirosind a miere şi-a floare de narcis."
Mormântul: " Floare visătoare cu petale fine,
Din fiecare suflet care ajunge jos, la mine,
Eu fac un îngeraş în paradis."

poezie de Victor Hugo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!