Dragoste vegetală
Să fi rămas copaci în pădure
cu toate rădăcinile adânc îmbrățișate
sub pământ.
Lângă tâmpla cerului, iubindu-ne
le-am fi spus tuturor
ce frumoasă-i dragostea vegetală.
Pe crengi, iubite, am fi ținut
o mie de cuiburi-
ne-ar fi știut tot neamul păsăresc.
Jumătatea ta stângă
aș fi mângâiat-o,
aș fi înmiresmat-o
cu proaspăt ram
sub dantelăria albastră.
Vântul, numai el ne-ar fi legănat
an de an, tot mai sus
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colaje
Salcâmul mireasă,
mireasa salcâm-
palizi pelerini venind din câmpie
cu zăpezi ofilite peste umeri.
Le aud vorbele foșnind
cu mirare, metalic.
Ar iubi o femeie, cu crengile lor
îmbrățișând-o, sărutând-o.
Dinspre punțile zorilor
se-aud
solzii nopții pocnind strident.
Nu te ascunde, curând
salcâmul te va urma
cu rămurișul metafizic.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ție
Vin azi spre tine
și nu știi
câte ferestre s-au deschis
adânc, în mine...
Cât freamăt dulce și ce înfloriri,
când sufletul prea plin
în sintonia albă
peste noi cuvântă.
Iubite,
care soare și ce cântec
ne încălzește
când ceasul, în blândă răsucire
a prins rădăcini în perete?
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Straniu monolog
M-absoarbe umbra călătoare a păsării
sub înaltele punți ale cerului.
E-atâta senin uneori, lângă noi
cât cerul nu poate cuprinde.
E-atâta miere revărsată-n flori
încât albinelor nu le folosește.
Festinul singurătății, nu-l simt
când scriu despre tine.
Nu simt iubire
când ochiul meu reînvață
să te vadă mereu altul-
centaur îndrăgostit.
Învăț să mimez monologul
fântânii săpate adânc
în lanul ce fuge
departe de sat.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iarnă
Târziu, închipui dantela pașilor tăi
prin zăpadă.
Peste perdeaua sufletului
iubirea am simțit-o mereu
mușcata
îngenuncheată-n fereastră.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aducătorul de iubire
Cuprinse de dragoste sunt uneori
miresmele văzduhului...
Cum, nu-ți mai amintești
aprinsa nebunie a culorii?
Într-un cer subțire se-ncurcau
laolaltă
fluturi bezmetici și pânze de păianjen.
Prin ferestrele zilei
o voce îmi devenea tot mai familială
Inelele ni se rostogoleau peste tâmpla fierbinte
a nopții. Sfârtecată era doar iluzia.
Respiră-mă odată cu octombrie-
aducătorul de iubire-
Azi, ceasul a-nverzit cuminte-n perete,
mestecenii aprinși coboară nechemați
într-un timp al durerii.
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mările hazardului
Las cerul să curgă-n clepsidre
laolaltă cu dorul acesta ce mă subție.
Mi-e trupul când soare, când nor,
lângă buzele ce-au învățat să iubească.
Timpul fraged se-nalță-n ferestră, încântător e veșmântul râvnit.
Doamne, trezește în noi ora înaltă
a sângelui dăruit Poeziei...
Sub orizonturi de bronz,
suntem albaștrii delfini
țipând în mările hazardului
și-n sita spartă a uitării.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul cantator
Mimand exercitii de uitare
in rastimpuri
ma resemnez ca o santinela in post.
Cand pleci sa nu-mi iei
violetele cu totul,
cu unduire lor usoara
aseaza-mi-le-n palme, sa le port
de parca as fi demult
streasina la acoperisul timpului.
Ma voi gandi la tine cu iubire
ca si cum am fi fost mereu
acelasi trup cantator.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (iunie 1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutătorul de iubire
Demult, zăpadă trupului tău
stârnea avalanșe prin anotimpurile din mine.
Temător, orele se striveau laolaltă
sub călcâiul gol
al căutătorului de iubire.
Azi, exersează în noi,
noii veniți cu piepturile goale.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ?
Vezi? Sărut pe gât înserarea
luminând-mă.
La geamuri pun zăbrele
din coastele iubitului meu.
Tălpile cu argilă
le rânduiesc
la intrarea inimii.
Azi, de-a valma în șiraguri
se rostogolește spre mine
țipătul tău.
Nimic nu mă mai sperie.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.
Pasărea confident
Dintre pereții casei, o simt căutându-și
cuibul pe umerii tăi.
Doar tu-cel fără de nume
o vezi cum se înalță sub mirajul
ninsorilor încremenite.
E pasărea confident!
Mă caută doar în zbor, neînduplecată
arcuindu-se lângă trupul meu zvelt.
Zilnic, îi auzi rugăciunea,
o asculți cum se tânguie
după ferestrele cerului,
într-o tăcere ce mă revoltă.
Privește-o cum se hrănește
cu argintăria cuvintelor,
cum își deschide aripile
către vânătorul din oglindă
ce nu-i vorbește despre o măsură
a dragostei...
Pasăre-Cuvânt,
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (noiembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru suflet
Te-am așezat în palme,
suflete,
să zbori înalt
printre flori de cais,
îndrăgostit de lume
și de soare.
Încrede-te...
Osia cerului prinde-o în lumină,
viscol să nu cunoști
în ochi cenușiul.
Și apoi,
rodii parfumate gustând,
suflete,
desfată-te până târziu...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântec
Cristinei,
Îmi arăta ferestrăul aripii,
retezându-i iubitul de abur.
Arc încordat e sufletul meu
sub cămașa de soare.
Narcisele umerilor te cheamă-n
dulce desfătare, străine.
Ridică-ți privirea,
dinspre râu vin hoții de aripi,
desfăcând șapte noduri
peste lutul trupului.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statică
M-am împrietenit cu șarpele casei
în plâns tandru, sărutându-i
ochiul alb, de hârtie.
Degeaba închipui armuri protectoare
amintirea mea e apa
oprită în hainele tale.
Pasărea ce te iubește
îți va desena chipul
cu aripa.
Am să-ți aduc cioburi culese
din oglinda mare a tăcerii.
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelesuri amare
Am fruntea pietrei,
înrourată-n tăcere. Rugă am rostit
pentru aceste înfloriri
baletând
în înțelesuri amare.
Ce zile faste mi-am ales
s-aștept iubire
pe false coridoare?
Ale cui sunt mâinile
și ochii acestui
chip tulburat?
Astăzi,
nici păsările,
nici ploile
nu mă mai recunosc
și... știi doar,
soră geamănă
le-am fost...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preludiu
Fermecător e desfrâul pielii
sub îmbrățișarea albă, de fildeș.
Ieșind de sub tiparele îngăduinței,
brățară ce-o port nu-mi poate urca
mai sus pe mână.
Pășind prin fereastră cuvintelor
îți voi spune asurzitor
că am credință într-o
oboseală a dragostei.
Ca și cum cineva ar sta la pândă
și-ar spune - gata, ajunge,
acum încercați altceva...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram de flacără
Târziu, mi-ai așezat pe frunte
diademele dragostei,
fragede, mereu luminoase.
Sub valul multicolor,
ne strigă graba de a trăi
la întâmplare.
Eram de flacără,
cântec sub arcada de vis.
Eram de rouă, înmiresmată
cu tăcerea în gând înalt.
Dacă mă ridicam grăbită pe vârfuri
atingem cerul cu buzele
cu sufletul cuvintelor
în blândă revărsare.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirare
Simți amorțeala aceea dulce
a trupului alungindu-se
sub tiparele zilei?
În noi, fără număr
punctele cardinale ale dragostei,
ca și cum
căutându-te am fi fost
călători dintotdeauna.
S-asculți târziu,
în inima păsării
vârtejul zborului
peste peisajul alpin.
Mii de aureole îmbulzindu-se
vin spre refugiul de taină
al însinguratului,
crucea cu sâni
luminând-o.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Alerg desculț
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!
Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Pășește ușor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcnește trena de mătase
a amintirii.
In toți, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.
poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi surâzând
Doar prin vis mi-e dat
să te văd uneori, ochi surâzând
coridor de splendoare
copac dansând în văile cerului.
Nu te-am uitat
doar m-am îndepărtat puțin
sub voalul de purpură
vorbind cu ploile, cu vântul.
Lângă omoplatul stâng
se adună izvoare, păunii amurgului,
nevinovate cărări
fierbând de miresme.
Poemele nopții
le scriu cu aripa păsării
ce vine ades, la mine pe umăr,
hăituită de dragoste.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Violeta Pasat despre iubire, adresa este: