Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Violetta Petre despre alb

Violetta Petre

Eu m-am ascuns în mine...

Să nu mă cauți, m-am ascuns în mine
Și lacăte de gheață-am pus la porți;
Mă ninge liniștit și mi-este bine,
Când lângă mine mi-am adus consorți

Toți îngerii goniți din raiul verde
În care înfloream cu tine-n gând,
Cu albul lor, nesomnul, să-mi dezmierde
Când nopțile, pe un coșmar, le vând.

Să nu îmi scrii, nu mai citesc, iubite!
S-au risipit cuvintele în vânt.
Minciuna te-a-nfiat și vara minte,
A coborât și iadul pe pământ.

Și gustu-i de cenușă și tăciune
Îl simt pe buze, când, timid, mai strig
Spre dumnezei, mimând o rugăciune,
Dar, mi-e atât de iarnă și mi-e frig!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ninge cu absențe...

Ninge cu flori albe din grădini de rai,
Îngerii ne-mbracă-n straie de Crăciun,
Eu îți scriu, iubite, despre luna mai,
Să nu uiți că, totuși, zilele apun...

Ninge cu absența ta și-a mea-n decor
Și de-ai fi cu mine-am ninge și noi doi,
Depărtarea-și cerne clipele ce dor
Și azi, parcă ninge altfel, mai greoi...

Ninge cu ecoul primului oftat
Dintr-o noapte albă,-n care mi-ai lipsit.
Aș fi vrut să fie visu-adevărat,
Că numai în vise mi te-am întâlnit...

Ninge peste lume, noi la poli opuși
Prindem stele-n palme pentru mai târziu,
Bate miezul nopții, clipe de cenuși
Înnegresc zăpada... s-o albesc, nu știu...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ia-ți violetu,-Anida,-n hibernare!

Adulmecă, Anida, trandafirii, bujorii albi care miros ca ei, sunt mesageri de dor și ai iubirii și ia și un buchet de stânjenei!
Să nu-ți trădezi vreodată violetul, e prea labil pentru un adulter și toate florile-s la fel ca muritorii, cu un respir redus și efemer...
Și fă-ți provizii pentru vremuri grele, când troienii-vor iernile culori și albul va împărăți o vreme, cât ne va fi Crăciun în sărbători...
Ierbarul să îți fie la-ndemână, să-l răsfoiești când furtuni-vor mări,
și movul să-ți alinte dezolanța, când vinețiul va domni în zări...
Păstrează în poeme o glicină și-n iriși mov îmbracă versul nud, și nu uita să pui la rădăcină un strop de verde luminos și crud...
Salcâmii lasă-i să te plouă-n voie, ca să te- îmbrace-n strai de alb nebun, să-ți fie-a necuminte în iubire, când florile își fac din nea zăbun...
Nu te lăsa mințită de luceferi, că îți vor înflori printre ghețari, doar brazii vor rămâne-n iarnă teferi și-n univers explozii de quasari...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

* * *

în suflet îmi cresc flori de gheață
le-ai desenat azi-noapte
cu coatele
palmele flămânde
îmi scoteau inima la lumină
ți-am dat voie să faci ce vrei cu ea
te joci și zâmbești demonic
ai agățat-o în bradul de Crăciun
lângă un colind
o să mai bată cât un oftat
apoi o s-o arunci în zăpadă
să murdărească albul zăpezilor
prea mult alb orbește
și doare
hai să presărăm inimi
în pieptul oamenilor de zăpadă
și primăvara
vor înflori ghiocei roșii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Poate îmi răspunzi din iarna ta...

Nu mă-ntreba de ce te caut iară!
(Am mai promis că-am să te uit, cândva).
Dar, șuieră prea tare vântu-afară
Și îmi aduce-n casă iarna ta.

Și cum să n-o primesc, când amiroase
A mere coapte și-a parfumul tău?
Și ninge cu zăpadă de mătase,
Cum ninge peste brazii din Ceahlău.

Și tot mătase albă se așterne
Pe-un țărm de mare ce l-am vrut al meu,
Când valurile ne foșneau sub perne
Și ne privea din ceruri Dumnezeu.

Să reînvii o clipă risipită
Dintr-un noian de alb rătăcitor,
E pentru mine-o tainică ispită,
Ca cerul pentr-un vajnic zburător.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Și pașii mi se-nvârt în loc, într-un ocean fără noroc...

Nu știu să merg spre răsărit și am uitat când am iubit și cum era sărutul,
Parcă avea un gust de rai, deși prin rai nu prea umblai, că îți știa trecutul...
Mi-s pașii singuri și mai rari, rătăcitori și circulari cu destinații false
Se-nvârt pe loc și nu ajung, în cerc e drumul mult prea lung, dar fără de foloase...
Pornesc din nord, în nord mă-ntorc și sugrumată de miorc, fac pauză de viață
Pe un ghețar cu miez de jar, în echilbru cam precar pe-o pojghiță de greață...
Plec seara spre o altă zi și nu știu dacă vei veni și mă trezesc buimacă
De-atâta zbucium în zăpezi, că nu le simți și nu le vezi și le ordon să tacă.
Și țipă albul ca nebun, că-i troienit pe orice drum ce duce înspre tine
Și nicio veste prin nămeți, doar urme albe de drumeți ce-și caută destine...
Îmi fac un iglu pentru nopți, unde un vers nu poți s-adopți pentr-un poem de vară
Ce rătăcește înspre nord, refrigerându-și un acord pe-o coardă de vioară...
Eu nu mai știu, spre răsărit, să mai găsesc ce am iubit, c-am rătăcit cărarea
Și nordul m-a acaparat într-un ocean însingurat să-mi fure exaltarea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Tăcerea nuferilor

Și m-am trezit cu nuferii pe pleoape,
Acoperindu-mi lacrima albastră,
Sub gene vise albe-mi sunt aproape
Și nuferi galbeni intră pe fereastră.

Și îmi șoptesc, așa, cum luna cântă
Deasupra apelor învolburate.
Ai crede că sunt flori și nu cuvântă
Dar, ce tăceri ascund și-n taină, poate,

În scâncetele albe mor cuvinte
Neînțelese. Doar în gând se-așază,
Iar eu privesc cum albul lor cuminte
În versuri se-mpletește și rimează.

Mi-e bine când pe gleznă mă sărută
Poemele cu nuferi în oglindă.
Sunt flori în care suferința mută
Un univers întreg poa' să cuprindă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Aici am asfințituri adunate

(tautogramă)


Albastrul asfințește-anevoios,
Azurul amintirilor apare,
Abia aud abisul auros,
Adulmecând a albului ardoare.
Au ațipit acații arămii,
Acarii-abandonează adăstarea,
Aleargă amețiți. Alegorii
Aritmice ascund abandonarea.
Arome-asediază atonii,
Acelerând auzului, artera,
Apun, apatic, aștri aurii,
Arinii arhivează atmosfera.
Aspiră albul, aerul, avid
Acvile-avare-abjură adorarea,
Absurde aripi altoiesc arid,
Agonizând amar aterizarea.
Adorm adânc aezii anonimi,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Iubire albă

Și m-aș preface-n fulgul de zăpadă
Care-ți atinge fruntea-ngândurată,
Și te-aș mai ninge-n vise câteodată,
Să mă asculți cum ning ca o baladă.
Și să m-atingi, să mă topesc în palmă
Când îmi aștepți sub vâsc îmbrățișarea,
Tu să fii țărmul, eu să îți fiu marea
Într-un ocean de alb. Atât de calmă
Să îți pătrund sub piele cu sfiala
Atâtor doruri ce-au zăcut departe
În iarna amintirilor deșarte
În care ne mai paște îndoiala.
Și m-aș preface-n iarna cea mai iarnă,
Să te îngheț în veșnicia albă,
Și din colinde să îți fac o salbă,
Din ceruri, îngeri, peste noi, să cearnă
Tăcerile zăpezilor eterne.
Tu, doar iubirea, peste mine-așterne!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

La nord de tine, la nord de mine...

La nord de tine-i iarnă și în stele,
Ca niciodată în povestea noastră
Și ninge înspre mine-n toate cele
Și albul cerne peste mare-albastră.

Un singur anotimp se dezvelește
Și nuditatea-i albă mă-nspăimântă,
La granițe furtuna te păzește
De primăveri și de strigări de nuntă.

Ți-ai îngropat și visele-n troiene,
Orice dorință s-a supus docilă
Ghețarilor cu colții de hiene
Și eu te plâng cu dragoste și milă.

Și ce mireasă ți-ai ales, iubite-
Frumoasă e, dar e atât de rece!
La nord de mine, iarna te înghite,
Cât încă nu-i târziu, fă-o să plece!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Te-aș ninge...

Te-aș ninge de azi, sub troiene să-mi cazi, tot eu să te caut și să te găsesc, sub albul ce-mbracă și mare și brazi și om de zăpadă în tine să cresc...
Te-aș ninge așa, liniștit ca-n povești pe ochi și pe frunte, pe brațe și gând, să-ți intru cu iarna în nopți când privești cum ning dintr-un cer, unde vise mai vând...
Te-aș ninge cu versuri albite de nea, poemele iernii să-ți fie veșmânt, te-aș ninge cu stele, dar n-am nicio stea, și de mai cade vreo stea pe pământ,
Decembrie-o-ngroapă-n zăpezi de argint, sau cade pe cetini în seri de Ajun și nu pot, iubite-n Ajun să te mint și nici că aștept înc-o stea, să îți spun...
Te-aș ninge cu dorul ce-mi umblă hai-hui, să mi te-aducă la piept să-mi colinzi, dar a rămas în parfum de gutui, de sub troiene, nu știu de-l mai prinzi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Violetta Petre

Au înflorit salcâmii

Au înflorit salcâmii în vara mea pustie
Și freamătă ciorchinii de-atâta alb nebun,
În mine ninge, tainic, cu flori de iasomie
Și de-ai fi lângă mine, câte-aș avea să-ți spun!

Îmi ești atât de-aproape, dar depărtări ne plouă
Și nu-mi ajung cuvinte, la mine să te-aduc;
Am să dansez cu iele-n păduri, pe lună nouă
Cu ultima suflare, de braț să te apuc...

Și-n voaluri de mirese, te-oi înveli satanic
Să nu-mi mai scapi din mreje, cu vrăji să te seduc;
Mi-e lacrima ascunsă într-un surâs amarnic
Și te aștept, iubite, în cuibul meu de cuc...

Să-mi umpli golul rece, în care pescărușii
Au tot murit pe rând, pe-o margine de mal!
Eu te aștept cu pâine și sare-n fața ușii
S-apari din spuma mării, pe coama unui val...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică lui Petru Ioan Gârda

Zici să m-abțin și să te-aștept pe tine,
Dar, cât să mai aștept, că am albit?
Neprihănită-s, zău, și mi-e rușine,
Că n-am și eu, pe lume, un iubit.

Cu rimă mică, mare, mijlocie,
Nu are importanță ce și cum.
Mă mulțumesc cu orice-ar fi, să fie,
Că, dacă-aștept, mă vei iubi postum.

Văd, că te lauzi cu-ai tăi porumbei
(Să știi că am și eu trei păsărici)-
Te las s-alegi, pe care ai s-o vrei,
Dar, vezi că una e ca un arici.

E drept, că-s neiubită cam demult,
De geniu nu mai zic, că-i lipsă mare.
Am să golesc piscina, te ascult-
Hai, vino, pe cal alb, să-mi vii, călare!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.

Violetta Petre

Te-aș ascunde-n vers...

Eu îți caut mâna dreaptă, la răscruce de destine,
Stânga-n lanțuri te așteaptă, s-o eliberezi de mine.
Și orfani de vor rămâne umerii, de-mbrățișare
Vor jeli viori din strune și-or muri de-nsingurare.

Te-aș ascunde-n vers, iubite, să îmi cânți cu muza-n brațe
Printre rime obosite, necuvânt să nu te-agațe.
Și te-aș scrie-n nopți de veghe, un poem pe glezna albă,
Sau sărut lângă ureche, să te-adun din cer și iarbă.

Știu să cânt refren de iele-n nopți vrăjite, sclav te-aș face,
Când mirese nedormite te ademenesc rapace.
Aș pândi de după vise, ca un vânător de stele,
Diminețile să ni se rotunjească în inele.

Te-aș criogena în nordul cu eternități polare
(Mai păstrez și-acum fiordul amintirii fără soare).
Să îmi fii mereu sub gene, irișii să te păstreze
Un mesteacăn din poiene, dor de noi să descifreze.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Irreparabile tempus

La o margine de lume îți mai scriu un singur gând-
Este ultimul din anul ce se duce-acum plângând.
Plâng și eu cu el de mână la hotarul dintre vieți,
Eu cu nopțile pe umeri, el cu alte dimineți.

Este liniște la vamă, nici colindători nu sunt-
Plouă anul care vine, plouă sadic și mărunt.
Doar o clipă-și primenește glasul, lângă-un vameș surd-
Un tablou în alb și negru cam retoric și absurd.

Ultima secundă-și strigă agonia la hotar,
Ghilotina-i frânge glasul pe un act testamentar-
Lasă amintiri grăbite-n amalgam de vrășmășii,
Eu adun cu aripi frânte zborurile cenușii.

La o margine de lume, anul vechi și anul nou
Trec unul pe lângă altul într-un nesfârșit tangou-
Infinită legănare, noi vremelnici pasageri
Între astăzi și un mâine cu bagajul unui ieri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ocean de iarnă între noi...

Mi-e iarnă grea sub piele, și prin oase
Mai viscolește câte-un dor de noi,
Pe cetini ninge. Fluturi de mătase
Se-așază peste frunți din doi în doi.

Pe-aleea răstignirilor celeste
Un vis își poartă crucea ca Iisus-
E visul meu, dar visul tău nu este
Și ninge anormal de jos în sus.

La tine-i vară-n ochi, dar ce pustie
Ți-e inima-n deșertul împietrit!
Mai iarnă decât alte ierni o mie
Te-a înfiat și-n alb te-a sihăstrit.

De-acolo din troiene de uitare
N-ai nicio șansă să m-auzi cum strig;
Sunt între noi distanțe planetare
Și un ocean de iarnă și de frig.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Cât încă iarnă-ți sunt...

Iubesc tăcerea din zăpezi și liniștea de sub troiene
Și albul n-aș vrea să-l ating, când mi se-așterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aș preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.

Și-aș îngheța visele toate și nopțile le-aș îngheța,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbița
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.

În calendare ghioceii se prind în zi de Mărțișor
În hora florilor și-a nopții în care nasc iubiri și dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre și sub ninsori să mai rămân.

Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheață în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ți sunt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Blatul

12 ouă... e cam mult
(e rețetă de demult)
Tot atâtea linguri nucă
E-o rețetă mai caducă
Nuca să fie pisată
La robot, sau chiar la daltă.
Și 8 linguri de făină
Albă și să fie fină,
4 linguri de pesmet
Din acela mai cochet.
Zahăr bineînțeles
Cât mai fin și mai ales
12 linguri pline ochi
Să nu-i fie de deochi.
Ca să crească blatul mare
Pe lângă un praf de sare
Un pachet de amoniac
Să-i fie, nucii de leac.
Stins în zeamă de lămâie
Prea solid să nu rămâie.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "Melancolie de iarnă" de Valentin David

Și dacă-i iarnă-n mine-ncepe pânda-
Tu-mi ești hăitaș tocmit la vânătoare.
Pădurile din mine-și cer dobânda
În anotimpu-acesta care doare.

E anotimpul urii și-al iubirii,
Al albului ce-ascunde măști hilare
Într-o poveste-n care trandafirii
Au amuțit în iernile polare.

Viorile au ațipit în ceață,
Într-o tăcere amenințătoare,
Îndrăgostiții visele-și dezgheață,
Să plângă puștile ucigătoare.

O ciută-și ia adio de la lună,
Agonizând într-un poem de iarnă,
Un vânător trofeele-și adună
Și urlă moartea-n sunetul de goarnă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Și eu, ca orice-albastră visătoare...

Ești vinovat de norii ce se-adună
Pe cerul meu, pe umerii mei goi,
Nu mai ajung, iubite, pân' la lună
Și poeziei 'i-este dor de noi.

Ești vinovat de toamna tatuată
Pe glezna unui vis neîmplinit,
Iar eu de ce-s, iubite, vinovată,
Că-n ochii tăi, iubiri, mi-ai răstignit?

Ești vinovat de ploile de vară,
Ce sapă-adânc în suflete de maci;
Le-aș aduna durerea de fecioară
Pe buze-n așteptare, dar tu taci.

Ești vinovat de crimă și trădare,
Că mi-ai ucis albastrul din priviri
Și m-ai trădat ca pe-o nemuritoare
Sirenă îngropată-n amintiri.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Violetta Petre despre alb, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info