Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Violetta Petre despre gură

Violetta Petre

Nu pot să ucid toamna

Mă întorc în toamna care mi-a plouat mereu în sânge,
Plânge salcia pe maluri și în mine totul plânge.
De pe ram își iau adio toate frunzele și vântul
Le răsfiră pe trotuare. Lasă-mi, vântule, cuvântul!

Să îmi fie adăpostul unde se-ntâlnesc gorunii,
Să-mi agațe poezia de un colț din trupul lunii,
De furtună s-o ferească, pân' la cer să o ridice,
Cu melancolia toamnei, să nu se mai intoxice.

E de-ajuns că sunt eu toamnă-n orice anotimp ce vine,
Măcar să-mi rămână versul, vară-albastră-ntre suspine,
Să danseze pe la baluri și să strige-n gura mare:
Luați toamna de pe mine, hai, la toamnă de vânzare!

De n-ar fi așa frumoasă, cu aromă de gutuie,
I-aș strivi poamele toate și aș țintui-o-n cuie.
Aș închide-o fără milă, în Siberii neștiute,
Să adoarmă sub ninsoare, gerul să o execute.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Vai, s-a rătăcit Crăciunul!

Iarna a uitat să vină, s-a-mbătat pe la hotare,
Dezbrăcată plânge-n vamă și se vaită-n gura mare,
C-a pierdut și pașaportul și nu știe ce să facă;
Să-i aprindem lumânarea și s-o îndemnăm să tacă!

De atâta văicăreală, de atâta lamentare
S-a topit zăpada toată și doar pe sub munți de sare,
Gerul își înmoaie deș' tul și adoarme pe-o ulucă,
N-are niciun gând de gheață, n-are niciun gând de ducă.

În vacanță, cică-i bine... n-are iarna vreo rușine,
C-o așteaptă-o lume-ntreagă. Ea se simte tare bine,
E chiar mândră că-i dorită cu așa înverșunare
Și zâmbește sub mustață și se-mbată și mai tare.

E așa o nebunie, că nu știi de-i primăvară,
Vara calcă peste toamnă și ai sta numai afară,
Muguri stau să crape-n ramuri, cântă-n luncă pitpalacul
Și au răsărit zambile, a-nflorit și liliacul.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la gură, dar cu o relevanță mică.

Violetta Petre

Când se naște poezia, ca o doină-n pânza iei...

De beția poeziei și de freamătul pădurii
N-am să scap o veșnicie,-mi va rămâne-n cerul gurii
Gustu-acela de departe, ce în trup mi se strecoară,
Ca un ieri cu fremătarea fricilor de primăvară,

Când mă răscolește versul, ca un vierme de mătase
Și poemele se-ncuibă pe sub piele și în oase.
E-o durere-atât de dulce, când o rimă, carnea-mi frânge
Că îmi cântă-n ochi zăpada, înroșindu-se de sânge.

Ce delir valsează-n mine, cu extazul nebuniei
Când se naște poezia, ca o doină-n pânza iei!
Plânge frunza de mesteacăn, ce atinge ceru-n grabă
Și răspund numai în versuri, ploii care mă întreabă,

Cum și unde-și cerne muza mierea în cuvinte-alese
Și de ce se lasă ele, doar de gura mea, culese?
Poate-n lacrima tăcerii, a-ncolțit un bob de vină
Și-au înmugurit cuvinte în albastrul din lumină.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Vina de-a fi

Nu mi-ai furat numai culoarea-mi dragă,
Ce vină mi-a tot fost de când mă știu;
O nadă mi-ai întins ca să m-atragă
În plasa ta de hoț și fustangiu.

Nu te-am știut avid de-a ști mai multe,
Minciuni și bârfe-ai ascultat și-ai vrut,
Să fii cocoș, și vrute, și nevrute
Mi-ai îndrugat și eu ce-aș fi putut,

Să fac, când lacrima-mi striveai cu ură
Și nu vedeai decât un adevăr,
Și doar otravă îți ieșea din gură,
Când eu îți ofeream cu drag, un măr?

Nu-ți sunt dușman și nu-ți voi fi vreodată
Călău, osânditor sau ucigaș;
Dar să nu mă asemeni niciodată
Gunoiului ce zace în făraș!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Eternități în straie de-așteptare

Au înflorit pe gene tuberoze,
Ca într-un vis de vară-amăgitoare,
Ce picură tăcerea în mimoze
Cu ploi de mângâieri tulburătoare.

Și trec prin mine herghelii de fluturi
Într-un galop, ca sevele pădurii,
Te simt în mine și de nopți mă scuturi,
Eu îți aștept sărutu-n colțul gurii.

Să nu mă cerți că încă vreau iubire,
Chiar de mi-s anii grei ca piatra morii!
Și de mai plâng la ceas de despărțire,
Știu că te-ntorci, precum se-ntorc cocorii.

De moare luna mai de întristare,
Eu o s-aștept septembire să vină,
Cu mere coapte ies la drumul mare
Să te invit în toamna mea, la cină.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Cât încă iarnă-ți sunt...

Iubesc tăcerea din zăpezi și liniștea de sub troiene
Și albul n-aș vrea să-l ating, când mi se-așterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aș preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.

Și-aș îngheța visele toate și nopțile le-aș îngheța,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbița
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.

În calendare ghioceii se prind în zi de Mărțișor
În hora florilor și-a nopții în care nasc iubiri și dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre și sub ninsori să mai rămân.

Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheață în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ți sunt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Neputință și furie

Lifte spurcate, împărțiți doar jale
În zi de rugăciuni duminicale,
Mușcați ca lupii, azi, din doliul meu
Voi, bestii, fără sfinți și dumnezeu.
Vă îmbuibați cu lacrima din rană
Din biete suflete fără prihană.
Când eu mănânc poeme-n zori pe pâine
Voi dați cu piatra-n mine, ca-ntr-un câine.
De unde să vă dau eu milioane,
Așa e legea voastră, după toane?
Și știu că de nimica nu vă pasă,
Nici că nu am ce pune azi pe masă.
Mâncați cu șapte guri. Și ce palate,
Vă găzduiesc ticăloșia! Nu se poate
Ca un norod întreg să poarte vina,
Că v-ați înfipt în țară rădăcina.
Ne sugeți sângele, vampiri fără pereche
Precum nebunii cei loviți de streche.
Tot adunați averi și nu vă pasă
De amărâții ce nu mai au casă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Sărbători binecuvântate!

Vă fie diminețile senine
Și primăvara să vă intre-n case,
C-un gând curat de bine de la mine:
Fie-vă Sărbătorile frumoase!

Așa, blocați de neagra pandemie,
De de după uși, cu masca pe figură,
Să-i facem în necaz cu ironie
Covitului, c-o lovitură-n gură.

Să-i arătăm, cumva că nu ne pasă,
Să crape de necaz și plin de ciudă,
Să dea ocol pe-afară, lângă casă
Și, cum ne veselim, să ne audă.

S-o ia la sănătoasa, să se ducă,
Unde-a-nțărcat mutu o iapă chioară,
Să calce-n drumul său, pe coji de nucă
Și pentru totdeauna să dispară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "Așteptând soarele" de Valentin David

Cât adevăr grăiește versu-ți tandru!
Mi-e toamna muză darnică-n poem-
Nu roșu sânge curge, flori de leandru
Ca un șuvoi de roz în versuri gem.

Doar inima ca o vioară tristă
Își varsă lacrima în simfonii,
Ca și cum doar tristețea mai există
În frunza ruginită de prin vii.

Din ramul desfrunzit, orfan de viață
Mai sorb o picătură de nectar
Și gura mea cu miere se răsfață,
Când seva umple ultimul pahar.

Încarcerată în adânc de mare,
Ca un cocon dospind melancolii,
Va crește-n mine bulgăre de soare-
O perlă-n adormirile târzii...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

De Sf. Gheorghe

Sunteți prea mulți să vă urez la fiecare
Mulți ani și să vă dăruiesc o floare.
Așa că, sper, că nu va fi cu supărare,
De vă urez la toți, la mic, la mare
Să aveți parte de ce vă doriți
Și măcar azi să fiți mai fericiți!
Să prăznuiți în liniște și pace
Cu cin' vi-e drag, cu cine rău nu face,
Să fie soare, cer senin și voie bună
Și să vă veseliți cu toții împreună!
Iar voi, bărbații, mai ușor cu vinul,
Că v-amețește rău, acum, pelinul.
Luați-o mai ușor cu băutura,
C-o să vă ia pe dinainte gura.
Și nu-i frumos ca-n zi de sărbătoare
Să fiți chiar voi, cu gura cea mai mare.
S-aveți de toate azi, pe sfânta masă
Și bucuria să domnească-n casă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

La tine-acasă

La tine-acasă, iarba are gust de poezie
Și niciun verde nu-i așa de pătimaș,
Ca-n versul tău, ce ninge flori de măr și iasomie
Din nechezatul unui equus nărăvaș.

La tine-acasă, pacea are gust de grâu și pâine
Fără neghină-n bobul copt și-n aluat,
Ca duioșia din privirea blândă-a unui câine,
Când, de-un copil al străzii, este mângâiat.

La tine-acasă, vara are gust de munți și miere
Și am mâncat și eu din dulcele înalt,
Ca-n cerul gurii amaru-amar să nu-mi mai fie fiere
Chiar toamnele, de-mi iau albastrul, cu asalt.

La tine-acasă, iarba, pacea, vara sunt mai sfinte
Decât o rugăciune oarbă spusă-n van,
La tine-acasă, pot să mor, oricând, printre cuvinte,
Ca să-nviez cu poezia-ți, an de an.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ce dulce-ngenunchere!

Sub brațele iubirii, înfrântă e voința
Chiar dacă-ți spui întruna: nu-i bine ce se-ntâmplă
Se sparg în cioburi gânduri, se năruie credința
Și inima pulsează în venele din tâmplă.

De îi refuzi accesul, mai tare te pătrunde
Și scormonește-n tine dorințele-adormite
Te resemnezi, sub ploaia albastrului, și unde
Să te ascunzi de ochii ce te privesc, iubite?

Și-ngenuncherea doare, dar ce durere dulce,
Când brațe te cuprind, să-ți simtă-nfiorarea!
Și gura mea, flămândă de tine, îți seduce
Ultima moleculă ce-mi cere îndurarea.

Abandonează-ți trupul și mintea lângă mine!
Știu să iubesc demonic, pe flacăra de maci;
Dar, de ești lângă mine, de drag mă voi abține,
Înfrânt de-a mea iubire, iubește-mă și taci!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Că nu ești tu alesul...

Cu setea ta de lacrima-mi albastră
Secatu-mi-ai oceane în absență
Și m-ai suspus la mare abstinență,
Să nu mai gust din lănțuirea noastră.

Am și uitat iubirea cum se simte,
Nici nu mai știu să mai sărut o gură.
Și te mai scot din gândul meu, cuminte,
Să mă adăp măcar c-o-nghițitură

Dintr-un izvor închipuit de mine,
Din ochii ce îmi anulau prezența,
Căci m-ascundeai întreagă-n ochi la tine
Și-mi anulai pe loc independența.

Erai stăpân pe trupul meu fierbinte
Și adoram să n-am identitate
Și nu-mi păsa că-ți sunt fără veșminte,
Deschisă poezie dintr-o carte.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "Aștept potopul" de Valentin David

Și dacă frunzele de plop se zbat,
A moarte pe sub picurii de ploaie,
Ferește-te și tu cât poți de zoaie!
De ai umbrelă nu ești atacat,

Nici de potop, nici de-a toamnei stihie.
Doar vântul, de-i mai aprig, te va bate,
Cu o rafală te va da pe spate,
Dar, capul să îl ai sub pălărie.

Te crezi un Noe, să te urci în arcă-
Bați câmpii rău, băiete. Lângă tine,
La dreapta sau la stânga este-o barcă.
Sau să te urci în ea îți e rușine?

''Te udă ploaia timpului sihastru?''
Ce bazaconii poți să scoți din gură!
Când tu ești ud precum o murătură,
Visezi la soare și la cer albastru?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "O, Evă!" de Valentin David

Adame, dorul este evident
Dar, mărul meu e fruct oprit, se știe.
De vrei să-l ai, te rog să fii decent,
Să muști din el ca dintr-o poezie.

Te știu cam aventurier din fire-
Dovadă, vrei să fii sugar acum,
Dar, vezi, că laptele o să-mi expire
Și nu mai este bun pentru consum.

E toiul verii, mai e pân' la toamnă
Și mie mi-este dor, dar am răbdare,
Să-mi cadă frunza. Cin' ți-a zis că-s doamnă?
Nu ești cuminte? Am o gură mare!

De vrei copii, așa cum îmi declari,
Prezintă-te acuma cu inelul
Și în genunchi (știu c-ai genunchii tari)
Pune-mi în palmă cardul, portofelul!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Obsesie violet

Maci și cer, în echilibru, un melanj de ochi și gură,
De supunere și toamnă, de tăcere și furtună,
Orizont de cerc de viață, buze ce închid lumina,
Nevăzut mister și taină din care se naște vina.

Reverie elevată și transfigurări în vise
Dincolo de simbolismul primăverilor apuse,
Pod între pământ și ceruri, patimă și-nțelepciune
Între simțuri și-ntre spirit, toate-acestea-n mov, se spune

C-ar avea lăcaș de taină, iar în straiele divine
Patimile-n violete țesături stau să se-nchine.
Obsedantă oglindire-a sacrificiului de sine,
Nuanță care,-n ghimpi, renaște-ntr-o coroană de rubine.

Și-i atât de rară-n lume, melancolică, regală!
Cine-o poartă-și lecuiește orice urmă de sfială.
Sita-zânelor, ce mândră-i, de nimic nu are teamă,
Violet, dumnezeiește, rabdă fără ca să geamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Și-acum mai ești în mine

M-ai adăpat, iubite, ce sete-aveam în mine
De ploile rebele, de vară și de tine!
Și cum mai crește iarba în pielea de sub palme
Când palma ta rămâne pe sânu-mi și adoarme!

Și-acum mai ești în mine, ca un poem ce cântă
Pe strune de vioară, când înserări frământă.
Cum înflorește-albastrul sub genele lăsate,
În visele de noapte, când pleoapa-ncet se zbate!

Și aripile-s ramuri ce înfloresc amurgul,
Cu primăveri aruncă în mine Demiurgul.
Pe buze mai suspină sărutul... ce arsură
Mi-a sângerat tăcerea și s-a ascuns în gură!

Mi-ai adăpat iubite, atâtea doruri mute,
Cu zeama aurie de pere pergamute!
Când ai mușcat din versul virgin al cărnii mele
A explodat tot cerul și a plouat cu stele.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Când n-ai iubirea cui s-o dai, sunt porți închise și în rai...

Hai, udă-mă la rădăcină, c-un ''te iubesc''! De-ți este greu,
Te-ajut, să-l scoți iar la lumină din umbra-n care stau și eu.
Mi s-a uscat un vers pe gură și altul stă să să-și piardă-n vânt
Ultima răsuflare verde și uite, cade la pământ!

Tu poți să-mi nemurești poemul, doar aplecându-te, să-l vezi
Și peste frunza-i veștejită, o mângâiere să așezi.
Oprește-te din goana vieții, eu mor pe-o margine de hău,
Pe unde-au năpădit scaieții și chiar de nu-s în drumul tău,

Lipește-ți fruntea de țărână și-ascultă geamătul din vers!
Când tu alergi spre nemurire, eu mă opresc și cad din mers.
Hai, udă-mă la rădăcină, tânjește trupul meu de dor,
Lovește-mă cu înc-o vină, însă nu mă lăsa să mor!

Iubirea-ți este grea povară, când nu ai cui s-o dăruiești
Atinge-mi fruntea și-o sărută, să simt că-ți sunt, să simți că-mi ești!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Înflorim cu ochii-nchiși

Și dacă-i numai noapte și umbre ne doboară,
Eu înfloresc în mine și-n tine-a doua oară.
Cu ochii-nchiși te caut și te găsesc oriunde,
Acolo unde luna, de lumea mea, te-ascunde.

Știu gustul gurii tale dintr-un sărut cuminte,
De ochii tăi, în ochii-mi eu îmi aduc aminte.
Și chiar de iriși galbeni au adormit în vină,
Te am întreg, iubite, pictat pe-a mea retină.

Sub piele am lăstunii din primăveri albastre,
Pe coapse cântă vara din zâmbetele noastre.
Și toamnele se-alintă pe sâni, cu ploi flămânde,
Pe brațe ninge iarna, cu alb, să ne inunde.

Te văd cu ochii minții și te citesc ca orbii,
Poemul meu de taină, cum te vânează corbii,
Când află că lumina și soarele-s străine!
Dar înflorim, iubite, doi orbi, printre ruine.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Cu mâinile la spate

Îmi țin mânile la spate-n cumințenie firească
Și privesc la gura lumii ce-n grimase flecărește,
Am în buzunarul minții strop de-agheazmă, colț de pască,
Să-mi feresc, de piatră, fruntea când cuvântul mă lovește.

Bate-un clopot în vecernii, ca o tânguire-n sânge,
Trec cortegii muribunde, răni deschise-n partea stângă,
Un blestem de mamă cântă și pe umeri îmi ajunge,
Dar nu poate, poezia, nici blestemul să mi-o frângă.

Scot un vers dintre suspine, și-l așez în palma-ntinsă,
(Un flămând cerșește-o vorbă, dar i-e umbra trecătoare.)
Lumea asta e-o sintagmă dintr-o frază neatinsă
De albastru și de verde... și-așa neatinsă moare.

Eu mi-am pregătit mormântul pe un pat de poezie,
Mai departe de orgolii și de îmbulzeala lumii,
Undeva la țărmul mării, unde-mi cântă numai mie
Liturghia pentru moarte, când se sinucid păunii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Violetta Petre despre gură, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info