Norocul
eii... tu cel care m-ai iubit...
chiar îmi vine să râd
ți-aduci aminte ce s-a întâmplat ultima oară?
sărutul l-ai pus zălog, pe inima mea
și-ai mai pus în cale și-o toamnă
după care m-ai uitat într-o iarnă lungă și grea
ai frânt timpul în două și m-ai băgat
în buzunarul tău cu mărunțiș
o monedă orecare
după un timp, rătăcind
mi-aduc aminte că am nimerit
între niște degete butucănoase
nu ai idee cât am suferit
nu aveam valoare
eram o monedă de mărunțiș
și totuși
purtam urmele degetelor tale, purtam norocul
care după ce m-ai dat, te-a părăsit
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi
rămân înăuntru în zbatere, ele singure cu mine
mă pedepsesc și încep și ele să plângă
apoi se uită înapoi și văd încleștat trecutul
de prezentul care vor să-l uite, chiar mâine
ce-a mai rămas din mine, rămâne
o felie subțire de timp rătăcită
falange lungi de degete pietroase, căzute
strivesc cuiburile mele mult îndrăgite
cuiburi din adânc de aduceri aminte
de pe munți, lacrimile încet mi se preling
prin eleștee de stalactite, cristal încrustate
iar din peșteri, văgăuni și scorburi uitate
sorb adâncuri de mult în mine uitate
iar eu curg încet prin lacrimile mele
izvor nesecat de aduceri aminte
în lacrimi de stânci de munte zdrobite
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot
o palmă de nea
iarna...
trece prin degete
și un fulg...
s-a oprit pe ea
am desfăcut iubirea
în nord și sud
patru vânturi adunate
să poarte tropice
între piramide și nil
nordul...
în ghețare
și fiorduri rătăcite
înghețată fire
spune-i rătăcirii mele
...
dau totul
poezie de Viorel Muha (aprilie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la degete, dar cu o relevanță mică.
O țară nu-i ca o mână căreia să i te potrivești, în calitate de conducător, ca o mănușă. Ea are mâini cu degete mai groase, mai subțiri, mai lungi sau mai scurte. Mare năcaz îi, pe acea țară, dacă are mâini multe prea lungi și, și mai mare, dacă conducătorul este "o mână lungă"!
Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau alte dimineți!
privesc prin geam fără mine
colbul cerului-n roșu
ridică
durerea orizontului cel rece
întoarcerea ce mă așteptă
suspinul răsăritului de mâine
geometric drumul ne-ndoaie
destinul ne-a devenit un prea mic cerc
linia dreaptă nu ne mai știe
am uitat să încercăm a mai fi drepți
beau negrul cafelei din noapte
frânturi de gânduri în săgeți
mă-ntorc
noroiul pentru unii strălucește-n cărbune
și arde-ntrun roșu de sânge în gropi
degetelemi sunt oase uscate
nu-mi mai refuză nici amâgirea
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iulie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chitaristul
chitara pune coardă
sub pașii mei
prin palme cu două degete
și o pană
săream într-un picior pe ea
vibram
în ritmul trecutului meu
pentru tine
sunetele curgeau
în conhorte
se înălțau
apoi coborau
eu prindeam versuri de note
bucăți de suflet rupte
trecute
am rămas același chitarist
trist
în gura stației de metrou
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Foaie albă
mă dor gândurile
o pleoapă se rătăcește-ntro lacrimă
e frig, e toamnă
degetele amorțesc cuvintele
unele rănite
la colțul camerei albe
scriu o iubire rătăcită
un cuvânt clipește speriat
e-n foaia albă
se uită la mine fără glas
geamul ferestrei luminează cu amurg
pe masa din mijlocul vieți am pus
dar am uitat
poate o clepsidră
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
aș vrea să fiu copac, să nu mă vadă nici pădurea
aș vrea să fiu o floare, să râd spre soare
să-aud cum cântă marea
aș vrea să fiu o frunză, pe-o ramură lumină
aș vrea să fiu din nou, un început
și-un nor să-mi cânte-n surdină
din pianul cerului cu ploaie și cu vânt
aș vea să fiu, pian cu clape albe
iar degetele tale să le simt
aș vrea să-ți fiu o noapte-n visuri
să-adorm cu tine-n gând
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existăm, atât
o cută se zbate, sălbatecă
sapă cu lumină
brazde de timp în jăratec de trup
se aprind și-n flăcări mă dor
bețe de chibrit prinse-n iriși
ard clipe
te gândesc prin dor
există scântei și-n frunzele mele
toamna arde-n pământ spre primăvară
uitarea mă păcălește-n suspine târzii
copacul există și își plânge fericirea
uitată în amintirea unei priviri
de colț
umbra ta parcă doarme
brațul rezemat arcuit în alb, dezgolit
suspină și lacrimi se preling
într-o firindă de vis când tu citești plutind
atâtea litere nescrise
din pădurea vieții, prin tine un necuprins
sunt trist
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emancipare
am luat cărarea vieții și-am puso-n inel pe deget purtată
legământ sacru ce nu poate să ne despartă
dar nu este întodeauna dat așa să fie-n soartă
zdrobită simt inelu-n deget disperată
ce-mi spune, se zbate, se agită, se revoltă
tu ai înfășurat șuvițe de timp greșite și înădite
rupe legământul căci încă ai putere, strigă încă și cere
nu te lăsa purtată de durere, scoate-l și aruncă-l în tăcere
caută alt drum de timp și viață, nu te lăsa destrămată-n ceață
poezie de Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu o zi înapoi
zgribulit într-un colț de timp
mi-am îmbrăcat corpul într-o mănușă
și nu mă încape
ziua de astăzi a rămas cu un deget afară
nu am vrut să vă spun, dar la ultima stație
mi-am fumat sufletul cu ultimul fum
de atunci
roțile trenului îmi zăngăne sacadat și ritmic
în șolduri
sărut piciorul iubitei și-n legănatul gândului
încerc să fac dragoste cu ea
ah, trupul ei zvâcnește
încerc
să aduc o zi înapoi
...
bate cineva în masa tăcerii
liniște că vreau să se audă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (decembrie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtună
cerul îl sprijin cu mâna
puternic întinsă
degetele împart orizonturi
umbrelă albastră să fie
norul negru să treacă
potopul de ape răsfirate
care biciuie încruntate
picături bântuite cu piatră
gheața lor sparge minți înnebunite
tunetul bubuie prădalnic
viața sub copac se zbate
tu aplecată
fugi despletită
un sân se desface
saltă-n alergare
picături de sudoare
pe tâmplă ți se pune
te înghesui lângă mine
tremurând toată
eu dau drumul cerului
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce vine...
pe fața mea
a ta
și-n noi
nu simțim
corzi de strune
vibrații în ramificații
ea lasă
pe față obraji
la colțuri de gene
înăuntru adânc în tine
în mine și-n el
secunde pune prin ore și zile
pune ani
ia din frăgezime
din roz face cenușiu
crapă buze
cioplește cute adânci
ia din toate
încet
îndoaie oase
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă desuet
orașul cade de sus
într-o vitrină un păpușar se joacă
o etajeră veche cu hârtie creponată, roșu gălbejită
suspină
o firmă care face reclamă la pijamale
are un ochi chior
o bucată de rugină din felinarul timpului bunicii
este crăpată
o puștoaică cu degetul în nas se uită la un balcon
o gâdilă un picior, nu știe că este femeie
pe străzi lăturalnice se aude muzică
o nuntă se zbenguie cu croitorese și papițoi
timpul trece, este patru dimineața
se aude un măturoi, care sprijină strada
au apărut zorile și se aude, ia neamule cafeaua fierbine
te-aștept în așternutul cu dragoste, iubite
poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă-n buzunarul vieții
rece, albă, gheața răsucește viață, dinspre noiembrie
astăzi este decembrie
o creangă frunză rămasă, agață cu-un braț, cerul
un petec de apă mai lucește
cuvântul, supărat și el, îngheață buze
literele se înghesuie în ele și cuvântul
devine mai tăcut
pietrele scârțâie și își șoptesc, este iarnă
pământul se strânge
uscături fără de viață îl învelesc
timpul curge prea bătrân și greoi
cerul cenușiu a răcit și el
strănută cu lacrimi albe de gheață
din case ies aburi prin hornuri vechi
flăcări din pământ ard printr-o țeavă
stau prea mulți la bloc
***
dimineața, supărată și ea, fumuri adună
cețurile se fugăresc prin văi
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (decembrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spuneți-mi!
am început să scriu pe trupul meu
zilele
penița vieții mă zgârâie cu strada dezbrăcată
cerneala este praful din colțul întunericului
unde strigă o fată violată
altundeva la un bloc, o manea zbiară
cuvinte înjurate și bătute
tramvaiul nu mai are 50 de ani, dar
duce oameni prea bătrâni
suferim
multe etaje cu prea multă foame
duc un etaj cu prea mulți bani
o iubire este pierdută pentru că-i lipsește
o înghețată care nu-i în buzunarul gol
trebuie să fug de-o viață dată de voi, sperietoare
mă uit la degete și-mi număr direcțiile
poate voi începe o nouă zi
nu trebuie să fiu nudist sau nudistă pentru o para chioară
nu sacrificăm tot!
spuneți-mi că nu sunteți decât o distorsiune de timp
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iunie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai este loc
un colț de stradă s-a prăbușit
într-o vitrină se bat afișe
aici se vinde dezbrăcatul oamenilor
dincolo de-o mașină care se bălăgăne beată
pe două borduri suprapuse, un puști strigă
vând ziare
un cap nepieptănat își bagă un deget în nas
zice obraznic la polițaiul crăcănat
este pentru cine-mi este tare drag
o fetișcană tunsă cu breton, în spate
trage după ea un lățos
câinele latră la omul care cerșește
zice că a fost ministru
doi cu o singură lopată, sapă o groapă
uite și pițipoanca, a ieșit dintr-o instituție a statului
fira-ți ai dracului de bețivi, nu vedeți
...
o fereastră se deschide, dar nu în lumea noastră
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (februarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
citesc pașii mei prin oase de gheață
fulgul disperat țipă prin geam la mine
nu agăț ultima sărutare de cârligul vieții
nu vreau ușa băncii să o tărăsc în neștire
șoseaua vieții încă-mi este liberă
alerg plutind după tine
arunc îmbrăcămintea de trecut, în timpul din urmă
am luat cheutorea zilei de astăzi
și într-o stație de metrou, încerc prin privire
să o arunc numai spre tine
bluza neagră stă numai pe un umăr
atârnă golaș desupra rotundului așteptării
ginșii mă lasă să văd pielea albă
de sus și de jos de unde începe viața
neglijent privesc strada și uit de zebră
ea mă obligă să-mi cântăresc, câteodată viața
acuz cu degetul ochiului meu care nu vede
seara, albul pătratului fără de cute
noaptea-mi este zbatere, fără sunete
te-aștept să-ți văd marmura dezgolirii
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum de viață alb
nu-mi vreau tăcerile închise într-o firindă
nici lacrimi neuscate, stând mereu în beznă
ci vreau să ascult cum lin pe-o stâncă
apa cum susură și muntele, din pământ, încet cum urcă
nu vreau ca inima să-mi fie-n beznă moartă
nici suflletul și gândul îngropat sub o fereastră
ci vreau să văd cum crește-n glastră
din viața mea, o mică picătură înaltă-albă
nu vreau nici strada, asfaltul, colțul sau bordura
nici gardul de metal cel văd, căci îmi strâmbă gura
ci vreau un colț de cer în zare unde-mi este luna
și-o floare ce-n roșu înveșmântată îmi zice bună ziua
nu vreau pantof scălâmb ce-n degete el bate
dureri și neputințe de modă ce se zbate
ci vreau desculț pe drumuri să simt țărână moale
și mirosul fânului prin vânt cum el tresare
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iunie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un eu, așteaptă
ning ruginii frunze-n inima mea
gându-mi rătăcește anotimpuri
în patru
hoinar sunt prin viață
secera lunii culege ultimele fragmente de toamnă
întunecată de rămășițe de nor
bătute de vânt
inima-m mai prinde un rest de raze de soare
seara friguroasă îmbrățișează câmpia
și ușor se lasă-n apus de întuneric
o alee de plopi conduce strada, spre case
cu coșuri de fum
în tindă se aude câinele cum latră
și-o fetiță se zgâiește cu degetul în nas
la poartă
căruța greoi se mișca-n lăsat de seară
scârțâind miroase a fân și-a câmpii
o lumină răzbate dintr-o fereastră spre stradă
ca un pustiu între copaci
un clopot bate toaca, iar sfinții pe pereți
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Viorel Muha despre degete, adresa este: