Dacă înțelegi durerea și suferința altuia, fără a te fi durut și pe tine, ești dăruit a vedea adevărul.
Viorel Muha (iulie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai cumplită durere în lumea asta este nedreptatea!
Viorel Muha (mai 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pian
am făcut o operație...
dureroasă de câteva zile
am introdus în inima mea un pian
el este prea mare pentru ea
și totuși el...
cântă singur pe clapele clipelor mele
inima mea s-a transformat în catedrală gotică
sunete gigantice mă lovesc în aortă
sângele meu este aerul unei orgi
ce are un singur tub
tubul vieții
el are ramificații până la iubire
acolo ramificațiile se unesc
sub formă de buchet și erup
în fântâni arteziene
nici Decartes nu știe ce sunt cu ele
l-am întrebat în trecutul meu
dureros de aproape
dar milenar
dacă tu poți cânta
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (martie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea cea mai mare este atunci când existența doare așa de tare, că nu mai vrea să fie.
Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
December
un sărut suspină-n ruginiu de toamnă
o cană se îmbracă cu roșu de struguri
amintiri strivesc buze din nopți de jăratec
rătăcită o rază spre noapte aleargă
spre apus cerul suspină încă lumină
un eu mă alergă spre iarnă
un ochi de lac închide gene printre raze
târziu frigul se zgribulește-n ferestre uitate
pe mine am dezbrăcate priviri
un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia
zarea dincolo de mine uită ziua trecută
o frântură de rouă se sparge înghețată
toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă
un strigăt de pasăre caută cerul ranită
fără priviri culori în cenușiu pictează zarea
vara trecută amăgește încă destine
năuc aleargă visul prin mine și-mi spulberă speranța
în pumn am strânsă amintirea ta
mă doare
nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea lacrimii nu o simte decât cel căruia obrajii îi sunt arși de trecerea ei!
Viorel Muha (aprilie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt lucruri frumoase care ascund durere. Cactusul are flori frumoase, dar înțeapă. Sunt din păcate și oameni cactus.
Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictură de iubire
pictori de timp au scos lacrimi
din privirea mea
cu ele pansează în culori
pânza din clipe
scoasă din sufletul meu
pe inima cerului au pus
iubirea mea
de ieri ele se preling dureros
astăzi tabloul a fost scoas la licitație
intitulat
pictură de iubire
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul, în nemărginita sa imaginație și simțire, conștientizează realitatea cu sufletul și spiritul său. El este o oglindă a realității imediate. El este și o reflectare a nostalgiei vieții, bucuriei sau durerii trecute. Omul în comparații evolutive corectează și pune pe trepte diferite frumosul. El îl încadreză în ceea ce numim artă trecută, prezentă și viitoare, sub toate formele ei.
Viorel Muha (februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apogeu
conștiințe se zbat amar
desfac trecuturi,
le separ in capete
ruginite,
obosite,
chiar prea comune.
gură strâmbă
sarcastic strigă
ape tulburi
conștiințe care nu sunt trecut,
sforarul lumii
păpuși,
joc,
începutul destinelor
au poate sens.
durere devenită plăcere,
îndoire spre punct
sprijin dureros ca să te ridici
sânul se zbate
dinții mușcă dușmănos,
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (3 mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existăm, atât
o cută se zbate, sălbatecă
sapă cu lumină
brazde de timp în jăratec de trup
se aprind și-n flăcări mă dor
bețe de chibrit prinse-n iriși
ard clipe
te gândesc prin dor
există scântei și-n frunzele mele
toamna arde-n pământ spre primăvară
uitarea mă păcălește-n suspine târzii
copacul există și își plânge fericirea
uitată în amintirea unei priviri
de colț
umbra ta parcă doarme
brațul rezemat arcuit în alb, dezgolit
suspină și lacrimi se preling
într-o firindă de vis când tu citești plutind
atâtea litere nescrise
din pădurea vieții, prin tine un necuprins
sunt trist
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea adevărată, luați aminte, niciodată nu poate fi cântărită, măsurată, uitată, ignorată sau părăsită, fără pedeapsă, căci ea poate să provoace o nemărginită și necuprinsă durere, și iertare nu există pentru asta, dacă ai împărtășit-o!
Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
totul parcă a plecat
din mine
sunt un pustiu arid
în care suflă
un vânt fierbinte
și care mă arde
ca un frig înfiorat
de vid
am rămas
un suflet de viață
îngropat în mii
de fragmente dureroase
care strigă neputincioase
fi îndurător, tu, Doamne
și redă-mi-o, pe ea
desfă și dezleagă
durerea mea
să nu ajung, într-o lume rea
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (martie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu grăbit
de ce în rece...
beton,
fața-mi primi o talpă
de șosea întoarsă
spre mine?
tu...
boabă de lacrimă
ai căzut și...
m-ai împrăștiat
prin picături de sânge
în durere imensă
într-o secundă
făcȃndu-mă evadat
așa am dat roată vieții
văzând drum,
șosea
prin fața mea,
asfalt încins
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
E.m.o
conhorte de timp rebele
rătăcite în e. m. o. sentimente
încercă să pună pete
în durere și ucise verbe
nici infinitul nu-i atât de mare
căci iadul nu are culoare
decât smoală și măști mortuare
durerea nu te doare
încerci să cârpești clipe
să ascunzi riduri de minți zăpăcite
viața pentru tine nu este vioară
este o strâmbă cataramă
tinichea ruginită de vremuri urgisită
monolog al minții prea din timp...
zdrobită
dacă timpul lasă
vremuri de iască
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără pustiu în suflet
candelabrul lumii în ramuri se desfășoară
soarele pătrat pictat de Picasso acolo stă atârnat
Goya prin culoare pe un braț pune sus colțul lunii
eu am venit pe drumul măslinului să văd cerul
în albastru-negru de noapte o stea îmi șoptește
că durerile lumii mele au încă putere
deșertul prin pustiul nisipului arzător
chiar dacă desenează cercuri albe în soare
nu poate să-mi usuce și să-mi lase ochii goi
pietrele în nisipul deșertului vorbesc încă
că durerea încă nu este o pedeapsă sfâșietoare
chiar dacă pe toți încă ne doare
amintiri separate sunt încă în mine contrare
rana mea nu face cicatrice pe cerul albastru
în zorii dimineților albe pline de alb
când în deșert se vede un nou început...
fără pustiu în suflet
poezie de Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noroc
dau din inimă
ea poartă dar
ascultă suflete
deschide!
crestez rana mea
ce îmi dai pe ea?
stânca vremii strănută
ești tu noroc?
durerea devine
bucurie
nu troc
sunt de acord cu tine
să ai noroc!
poezie de Viorel Muha (aprilie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai lăsat visul drept iubire
trec prin mari trecători, trist, cu oase albe
de memorie-n pagini de nisip fierbinte, nescrise
și vai, inima pustiului meu cât de tare mă chinuie
căci adânc simt timpul cum trece prin mine
lacrimi picurate-n deșertul visurilor mele sunt urme
de amintiri trecute-n nopți de iubiri secătuite
acum furtuni se ridică ca semn spre cerul fierbinte
căci au trecut și poate, cu tine, niciodată n-or să mai fie
dar prin cețuri de praf și de pulberi și-n soare
văd imagini dublate-n unduiri de pure-albastre ape
și-n alb de zări înveșmântată cu triste-ntise brațe
te văd cum vii, tu, alb-albastră-n veșmânt de iubire
nisipul fierbinte din ochi, încet, începe a mi se prelinge
și lacrimile de nisip fierbinți lasă loc la vis, la fericire
încep să uit durerea pustiului de nisip arzător din mine
căci tu nu mai uitat și-mi lași, cel puțin visul, drept iubire
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Democrație" procomunistă-socialistă. Unii dau șpagă pentru a lua dreptul altora. Alții dau șpagă pentru dreptul lor, iar ultimii dau șpagă pentru ca să nu moară-n dureri. Groparul cere ultimul, pentru ca să încheie cortegiul șpăgii!
Viorel Muha (mai 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Accident
gândurile în pașii tăi
mi-au orbit
durerea m-a vândut la colțul străzii
stau în patul vieții, gol
chirurgul, inima mi-a tăiat-o
a scos aorta iubirii
chipul mi-e alb, fără tine
o mașina m-a accidentat
cu viața
la o intersecție
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Viorel Muha despre durere, adresa este: