Virgil Teodorescu despre frumuseţe

În adâncul ochilor

Avea în adâncul ochilor
o frumoasă barcă cu pânze,
vântul absenta
şi în barcă
era dragostea mea.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Cât vezi cu ochii (1983)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ningea ca-n basme

Ningea frumos ca-n basme, eram pe pasarelă, chelisem berechet, chelisem bine,
eram pe pasarelă, fără tine,
cu o pitică,
lipsit complet de cod şi de vezică,
ningea frumos ca într-un crâng de zer,
mulgeau ciobanii turme mari în cer,
mulsoare abundentă şi fără mandatari,
şi eu eram pornit pe fapte mari,
deşi, la o adică,
eram lipsit de cod şi de vezică.

poezie celebră de Virgil Teodorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreme frumoasă

Vreme frumoasă apă nestemată
căruţe încărcate cu majolica verii
pământ întors în cercul străpuns de lampioane
inofensiv supliciu al flăcărilor mici
dar vine strălucirea acelor briliante
pe care le sfărâmă ciocanul nupţial
începe iar rotirea viesparului în jurul
imensei scorburi unde iernase încolţirea
suita fulgerului şi-a cusut
mantalele de apă de sticlă sfărâmată
în locul pomului sorbit de vânt

poezie celebră de Virgil Teodorescu din Poezie neîntreruptă (1976)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alternative

Uneltele sunt parcă nişte fiinţe vii,
Sunt palpitarea cugetării noastre.
Şi se rotesc exact, ca nişte astre
În circuitul unei galaxii.

Ele-şi clădesc, cu vremea, un destin,
Familii de unelte se stabilesc în case,
Sunt, dacă vreţi, ca viermii de mătase
Elaborând un templu imaculat şi fin.

Frumoase când stăpânul lor le spală
Ca pe un trandafir un bob de rouă,
Sunt rele, slute şi se crapă-n două
Când zac într-o stupidă trândăveală.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Poezie neîntreruptă (1976)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alternative

Uneltele sunt parcă nişte fiinţe vii,
Sunt palpitarea cugetării noastre.
Şi se rotesc exact, ca nişte astre
În circuitul unei galaxii.

Ele-şi clădesc, cu vremea, un destin,
Familii de unelte se stabilesc în case,
Sunt, dacă vreţi, ca viermii de mătase
Elaborând un templu imaculat şi fin.

Frumoase când stăpânul lor le spală
Ca pe un trandafir un bob de rouă,
Sunt rele, slute şi se crapă-n două
Când zac într-o stupidă trândăveală.

poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!