Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Wallace Stevens despre vânt

Wallace Stevens

Omul de zăpadă

Cineva ar trebui să aibă o minte ca aceea a iernii
Pentru a înțelege înghețul și crengile
Pinilor acoperiți de zăpadă;

Ar trebui să-i fi fost frig multă vreme
Pentru a percepe tristețea ienuperilor degerați,
A frunzișurilor pline promoracă, sclipind departe

Sub soarele lui ianuarie; doar asemenea minte
Nu sesizeaza mizeriile din șuieratul vântului,
Durerile din sunetele celor câteva frunze rămase pe ramuri,

Care de fapt nu sunt altceva decât sunetul pământului
Împînzit de același vânt,
Care bate peste aceleași locuri sterpe

Pentru a fi auzite de ascultătorul care ascultă-n zăpadă,
Și care, fiind nimic el însuși, privește
Nimicul care nu se află acolo – și nimicul care se află.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Necessary Angel: Essays on Reality and the Imagination Paperback" de Wallace Stevens este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.
Wallace Stevens

Despre a fi, pur și simplu

Palmierul de la marginea minții,
Dincolo de ultimul gând, se înalță
În depărtarea de bronz.

O pasăre cu pene de aur
Cântă în palmier, fără nici un înțeles omenesc,
Fără nici un sentiment uman, un cântec străin.

Tu știi că nu acesta este motivul
Care ne face fericiți sau nefericiți.
Pasărea cântă. Penele ei strălucesc.

Palmierul stă la marginea spațiului.
Vântul se strecoară domol printre ramuri.
Penajul de foc al păsării se închide rotund.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Textele de mai jos conțin referiri la vânt, dar cu o relevanță mică.

Wallace Stevens

Idea de ordine la Key West

Cântecul ei trecea dincolo de geniul mării.
Apa niciodată nu a luat forma minții sau a vocii,
Așa cum o face corpul, corpul în materialitatea lui, fluturând
Din mânecile goale; și totuși mimica mișcării ei
Producea un strigăt constant, era cauza unui strigăt constant,
Care nu era al nostru, deși noi îl recunoșteam,
Neomenesc, un strigăt al oceanului cel veritabil.

Marea nu era o mască. În nici un sens.
Cântecul și apa nu se contopeau într-un singur sunet,
Chiar dacă ceea ce ea cânta, era doar ceea ce auzise,
De vreme ce ceea ce cânta era murmurat cuvânt cu cuvânt.
Se prea poate ca în toate frazele să se fi învolburat
Zgomotul apei măcinând pietrișul și suspinul vântului –
Dar noi pe ea o auzeam, și nu marea.

Pentru ca ea era făurarul cântecului pe care îl cânta.
Mereu cu capul acoperit, gesticulând tragic, marea
Era doar locul pe unde își purta ea pașii pentru a cânta.
Ce spirit este acesta? ne întrebam, fiindcă eram conștienți

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Wallace Stevens

Șase peisaje semnificative

I

În China
Un bătrân stă
La umbra unui pin.
El vede florile de pintenul cocoșului,
Albastre și albe,
Clătinându-se în vânt
La marginea penumbrei.
Barba lui se mișcă în vânt.
Pinul se mișcă în vânt.
Astfel curge apa
Prin buruieni.

II

Noaptea are aceeași culoare
Ca brațul unei femei:
Noaptea, femela,
Obscură,

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Wallace Stevens

Moartea unui soldat

Viața se contractă și moartea e aproape,
Ca într-o scenă de toamnă.
Soldatul cade.

El nu devine pentru trei zile un personaj,
Nu-și impune desprinderea,
Nu pretinde niciun fel de pompă.

Moartea e absolută și lipsită de grandoare,
Ca într-o scenă de toamn㠖
Când se oprește vântul,

Când se oprește vântul și, acoperind cerul,
Norii își continuă, cu toate acestea, plutirea
Într-o direcție sau alta.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Wallace Stevens

Treisprezece feluri de a privi o mierlă

I

Printre treisprezece munți înzăpeziți,
Singurul lucru mișcător
Era ochiul mierlei.

II

Eram compus din trei minți,
Ca un copac
În care sunt trei mierle.

III

Mierla se răsucea în vâltorea vânturilor toamnei.
Era o mică parte a pantomimei.

IV

Un om și o femeie

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Wallace Stevens

Peter Quince la clavir

I

La fel cum degetele mele apăsând aceste clape
Fac muzică, aceleași sunete-ale sinelui
Fac, de asemeni, muzică în spiritul meu.
Asta înseamnă că muzica este emoție, nu sunet;
Și astfel, ceea ce eu simt acum,
Aici, în această cameră, dorindu-te,

Gândindu-mă la rochia ta în nuanțe de-albastru,
Este muzică. Reamintește acel fior
Trezit în bătrâni de Suzana,

De acea seară verde, caldă și clară,
Când ea se îmbăia în nemișcarea atentă-a grădinii, în vreme ce
Bătrânii cu ochi congestionați, pândind-o, simțeau

În esența profundă- a ființei lor vibrând
Corzi fermecate, iar strunele ciupite
Pulsau înălțând fragede osanale.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Wallace Stevens

Duminică dimineață

I

Satisfacțiile oferite de moliciunea capotului, și cafeaua băută
Mai târzior, și portocalele savurate pe scaunul însorit,
Și cacaduul verde de pe covoraș, și libertatea –
Amestecate pentru a risipi
Sfânta liniște a străvechiului sacrificiu.
În reveria ei simte asediul
Întunecat al acelei vechi catastrofe,
În vreme ce acalmia se-adâncește printre luminile apelor.
Portocalele aromate și aripile verzi, strălucitoare,
Par lucruri dintr-o procesiune a morților,
Șerpuind deasupra apei întinse, fără sunet.
Ziua-i asemeni apei întinse, fără sunet,
Calmă-n așteptarea trecerii pașilor ei visători
Peste mări, spre tăcuta Palestină,
Dominionul sângelui și-al mormântului.


II

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Wallace Stevens despre vânt, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info