Adăpostul din bambus
Stau singur în întunericul adăpostului din bambus
ciupind lăuta, fluierând dus pe gânduri;
păduri adânci pe care nu le cunoaște nimeni,
unde luna strălucitoare vine să mă lumineze.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domeniul Meng-ch'eng golit
O casă nouă la vărsarea fluviului Meng-ch'eng;
copaci bătrâni ultimii dintr-un zăvoi de sălcii care mor:
în anii care vin, cine va fi noul ei proprietar,
cine se va gândi întristat la omul care a stăpânit-o pe vremuri?
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un răspuns
Am un anumit loc al meu pe colinele Chungnan.
Șezând acolo poți privi Munții.
De jur împrejur, țipenie; nu sunt vizitatori, iar poarta e închisă.
Fără planuri întreaga zi, doar timpul și liniștea.
Nimic nu împiedica privirea și reveria.
De ce n-ai veni acolo, încercând să mă găsești?
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.În vreme ce trandafirii se scutură
Zori după zori aduc ultimul răsărit mai aproape.
Ah! Mai are vreun folos întoarcerea sfioasă-a primăverii?
Atunci, umple cu vin paharul acestei zile și lasă
Noaptea să cadă, trandafirii să se scuture, uitarea să se-apropie.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dealuri, noaptea
Ploaia a trecut. Dealurile sunt goale.
Aerul unei nopți cristaline. A venit toamna.
Lună plină în pini.
Pâraie limpezi printre pietre.
Un zgomot prin bambuși cine se îndreaptă spre casă?
Lotușii tremură cine pleacă la drum?
Parfumul primăverii întotdeauna se duce.
Doar tu tu trebuie întotdeauna să rămâi.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul unei nopți de toamnă
Sub secera încovoiată-a lunii roua ușoară și rece
I-a umezit rochia, dar ea nu merge să și-o schimbe
Mângâie strunele lăutei argintii toată noaptea,
Înfricoșată să se întoarcă în camera goală.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Lui Qiwu Qian îndreptându-se spre casă după ce a picat examenul
Într-un regim fericit nu ar trebui să existe oameni singuri;
Înțeleptul și meșterul trebuie să lucreze împreună...
Astfel că tu, un om din munții de răsărit,
Ai renunțat la viața culegătorului de ierburi vindecătoare
Și ai bătut drum lung până la Poarta de Aur
Ca să descoperi că zelul tău a fost în zadar.
... Pentru a petrece Ziua fără Foc pe unul din râurile sudice,
Ți-ai reparat hainele de primăvară acolo, în orașul de la nord.
Acum, părăsești capitala, iar eu îți torn vinul de bun rămas
Curând voi rămâne singur, fără prietenul meu de suflet.
În barca din lemn dulce de scorțișoară,
De-a lungul copacilor din zare,
Vei pluti din nou spre ușa ta din stuf împletit,
Spre un asfințit luminând palid orașul îndepărtat.
... Deși s-ar putea să nu-ți fi atins țelul, să nu te îndoiești
Că unora li-i dat să-audă muzica de pe cealaltă parte a lunii.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Pentru a recomanda secțiunea cu Wang Wei despre timp, adresa este: