William Shakespeare despre bucurie

rai (vezi şi paradis)

Raiul, visteria bucuriei eterne.

definiţie celebră de William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este lumina dacă Silvia nu poate fi zărită? Ce este bucuria dacă Silvia nu este prin preajmă?

William Shakespeare în Doi tineri din Verona
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferim prea mult pentru puţinul care ne lipseşte şi ne bucurăm prea puţin pentru multul pe care-l avem.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vină orice necaz o fi, Căci nu poate stăvili împărtăşirea bucuriei, Pe care mi-o dăruieşte vederea ei."

citat celebru din piesa de teatru Romeo şi Julieta de William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rosencrantz: Nu te-nţeleg, stăpâne.
Hamlet: Întrucâtva mă bucur. Cuvintele viclene nu-s pricepute de prostani.

replici celebre din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

tăcere

Claudio: Tăcerea e cel mai desăvârşit sol al bucuriei; n-aş fi îndeajuns de fericit dacă aş putea să spun cât de fericit sunt.

replică celebră din piesa de teatru Mult zgomot pentru nimic, Actul II, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Leon Leviţchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeule! Să pună oamenii un duşman în gura lor, ca să le fure mintea! Să ne transformăm în bucurie, chef, plăcere şi aplauze în animale.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Dumnezeule! Să pună oamenii un duşman în gura lor, ca să le fure mintea! Să ne transformăm cu bucurie, chef, plăcere şi aplauze în animale!

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portia: Mă bucur să văd că această mână de pretendenţi sunt totuşi cumpătaţi, căci nu-i niciunul printre ei a cărui ducă să nu mă-ncânte.

replică celebră din piesa de teatru Neguţătorul din Veneţia, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1598), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un truditor cinstit. Câştig prin muncă ceea ce mănânc şi îmbrac. Nimeni nu ma urăşte, nu invidiez fericirea nimănui şi mă bucur de binele altora.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar pe pământ e mult mai fericit un trandafir ce-şi dăruie mireasma decât cel ce-n sihastră bucurie trăieşte, creşte, şi-apoi se usucă vegheat de feciorelnicii săi spini.

citat celebru din piesa de teatru Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare (1596)
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!

Află că eu, în acest răstimp de pace, încărcat cu zgomote şi muzici obositoare, nu găsesc altă bucurie în a-mi petrece timpul decât aceea de a-mi spiona deformata umbră în lumina solară.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ducesa: Da... ai plecat... şi mi-a plecat nădejdea...
Acum mi-e bucurie numai moartea...
Da... moartea... Înainte numai vorba
De moarte şi mă-nfricoşa... Pe-atunci
Doream o veşnicie-a vieţii...

replică celebră din piesa de teatru Henric al VI-lea, scenariu de William Shakespeare
Adăugat de Jokerisalive
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 129

Spiritul irosit în lumea decadentă
E poftă-n faptă, dar până la faptă,
Pofta sperjură, sângeroasă, indecentă,
Sălbatică şi crudă şi nedreaptă
Pe care n-o iubeşti, că-i ipocrită,
De cuget e vânată voiniceşte,
Dar cugetul momeala o vomită
Căci cel ce-o înghite, brusc înnebuneşte;
Şi-apoi nebunul se îmbogăţeşte
El are, a avut şi vrea mai mult
Şi pare fericit, deşi jeleşte,
Că bucuria a respins demult.

Asta văd toţi, dar nu au ştiinţa-adâncă
Să ocolească raiul ce în iad ne-aruncă.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 31

Sufletul tău, iubit e cu tăria
Mai multor inimi ce poate-au murit
Şi-n el Iubirea-aduce bucuria
Unor prietenii ce s-au sfârşit.
Căci câte lacrimi sfinte şi supuse
Nu mi-a furat din ochi iubirea dragă,
Ca un profit pe sufletele duse,
Dar ce-am salvat, în tine-acum se bagă!
Tu eşti mormântul moartelor iubiri
Plin de trofee de iubite reci
Care-au lăsat ce-i bun, ca tu s-admiri
Şi să profiţi de ce-au avut pe veci.

Căci chipul lor iubit îl văd în tine,
Iar tu mă ai acum întreg pe mine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 48

Când am plecat la drum, prevăzător,
Eu după gratii pus-am orice fleac
Să pot să-l folosesc şi-n viitor,
Şi mâini perfide să nu-l aibă-n veac.
Dar tu eşti ca o piatră nestemată
Mă bucuri, dar acum mă simt mâhnit
Că fiind scump, a mea e grija toată
Să nu te fure hoţul nepoftit.
Însă pe tine-n cufăr nu te-am pus
Căci tu lipseşti, deşi te simt prezent
De parcă-n pieptul meu te ţin ascuns
Unde tu vii şi pleci în mod frecvent.

Dar şi de-aici, mă tem, vei fi furat,
De-aşa odor şi-onestul e tentat.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 37

Cum tatăl decrepit se bucură din plin
Văzând c-al său copil e plin de viaţă
La fel şi eu, olog făcut de-al meu Destin
Mă mângâi cu fiinţa ta măreaţă.
Căci eşti frumos, bogat, şi nobil, şi deştept
Şi-acestea patru - sau mai multe poate -
Sunt un blazon ce stă de drept pe al tău piept
Şi-a mea iubire-i imprimată-n toate.
Aşa că nu-s olog, sărac, dispreţuit,
Atâta timp cât umbra ta-i concretă
Pentru că-mi dă belşug şi eu mă simt hrănit
Trăind c-un pic din slava ta perfectă.

Să ai tot ce-i mai bun, eu asta îţi doresc
De zece ori mai mult să simt că înfloresc!

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 45

Iar celelalte două, aer şi foc, se ştie
Oriunde m-aş afla, ele rămân cu tine
Primul e gândul meu, şi-apoi dorinţa vie
Prezente şi absente, că vin şi fug de mine.
Şi când acestea-n grabă la drum cu drag pornesc
Spre tine cu a mea solie de iubire,
Din patru elemente, cu două doar trăiesc
Şi-n moarte mă cufund de crâncenă mâhnire.
Până când viaţa iar va fi reîntregită
Cu acei soli rapizi ce-acasă o să vină
Şi care vor vesti, cu graba cuvenită
Că sănătatea ta este acum deplină.

Aflând asta mă bucur, apoi mă întristez,
Iar îi trimit la tine, şi iarăşi eu oftez.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 6

Aşa că nu lăsa a iernii mână
Cât nu te-ai distilat, să te sluţească,
Pune-ţi esenţa într-o fiolă bună
Ca frumuseţea ta să dăinuiască.
Căci asta nu mai e cămătărie,
Să dea-napoi cei ce-au împrumutat,
Ci este pentru tine-o datorie
Să fii mai fericit c-ai procreat.
Şi înzecită fi-va bucuria
Dac-o să ai zece copii ca tine
Şi moartea cum ar mai avea tăria
Să şteargă chipul tău fără ruşine?

Deci nu fi narcisist, căci eşti prea arătos
Ca moartea să te ia fără urmaş frumos.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!