William Shakespeare despre durere

Proverbele sunt bune să-ţi alini durerea cu ele.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea este rădăcina tuturor durerilor de inimă.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru dureri neobişnuite, remedii neobişnuite.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine îşi poate stăpâni durerea, în afară de cel ce o simte.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerăbdarea în aşteptări este sursa multor dureri de inimă.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jalea cu măsură e un drept al morţilor, durerea nestăpânită este duşmanul celor vii.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învinge durerea, râzi cât se poate, căci tot la zi ajunge şi cea mai lungă noapte...

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrânge-ţi durerea, fii vesel de se poate, căci tot la zi ajunge şi cea mai lungă noapte.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele Claudius: Laertes, tu ţi-ai iubit tatăl? Sau doar vădeşti o spoială de durere, un chip cu inimă haină?

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prospero: Acest viteaz, pe care-l vezi,
A fost şi el naufragiat. Şi de n-ar fi-ndurerat,
Căci durerea erodează frumuseţea, ai putea
Să spui că e chiar arătos.

replică celebră din piesa de teatru Furtuna, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1611), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamlet: Acestea pot să pară perfidii şi-s lesnicioase pentru fiecine. Dar ce e-n suflet întrece ceea ce se vede. Celelalte-s doar amăgeli şi straie ale durerii.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prospero: Iar de-mi nesocoteşti porunca,
Am să invoc asupra ta cumplite spasme
Şi dureri de oase, de-ai să-ngrozeşti
Până şi fiarele pădurii cu răcnetele tale.

replică celebră din piesa de teatru Furtuna, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1611), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 133

O, inimă lipsită de ruşine,
Ce mă răneşti şi-mi întristezi amicul!
Nu ţi-e de ajuns că mă căzneşti pe mine,
De ce-l faci rob şi îi întuneci chipul?
Ochiul tău crud gândirea-mi fascinează
Şi-al meu amic îşi pierde a sa vrere;
Tu m-ai lăsat, el mă abandonează,
Renunţ şi eu la mine; ce durere..
Din pieptul tău fă temniţă regească
Inima mea s-o ţii în chezăşie;
De-acolo însă ea o să-l păzească
Ca să nu-mi dai pedeapsă aspră mie.

Dar o s-o faci, că-s subjugat de tine
Şi sunt al tău cu tot ce e în mine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 30

Când gândurile mele liniştite
Le chem la sfat să-mi amintesc ce-a fost
Oftez, ştiind de lucruri neîmplinite,
De dureri vechi şi noi ce nu au rost.
Şi-înec un ochi ce n-a plâns niciodată
Căci bunii-amici în moarte se pitesc
Jelind după iubiri de altădată,
Că le-au pierdut şi-acum se văicăresc.
Şi mă mâhnesc gândind la suferinţă,
Iar grijile le număr copleşit,
Un bilanţ trist, de veche neputinţă,
Şi-achit din nou, deşi am mai plătit.

Dar, drag amic, când mă gândesc la tine
Uit ce-am pierdut şi îndurat, ştii bine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 34

Şi-atunci de ce-mi promiţi o zi aşa frumoasă
Ca să pornesc la drum, lipsit de pelerină
Când laşi norii meschini în cale să îmi iasă
Splendoarea s-o ascundă cu inimă haină?
Că nu-i de-ajuns ca norul vremelnic să-l străpungi
Şi ploaia s-o usuci pe-un chip ce stă-n vântoasă
Că nimănui nu-i place cu-aşa balsam să-l ungi
Ce vindecă doar rana, însă ocara-o lasă.
Şi nici ruşinea ta durerea nu-mi alină
Chiar dacă te căieşti, eu tot sunt chinuit,
Că slabă-i mângâierea când trist e cel cu vină,
Pentru acela care pe cruce-i pironit.

Ah! Dar iubirea ta plânge cu perle rare
Ce fapta rea o şterg, că au valoare mare.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 118

Aşa cum pofta vrem s-o stimulăm
Sorbind din poţiuni înţepătoare;
Şi-o boală ascunsă prompt o alungăm
C-un laxativ ce ne slăbeşte tare.
La fel şi eu, plin de dulceaţa ta,
Amarul l-am gustat de bunăvoie;
Sătul de bine vrut-am constata
Cum e să fii bolnav când nu-i nevoie.
Dar în iubire nu e indicat
S-anticipezi dureri şi neputinţe,
Căci sănătos fiind, mi-a dăunat
Şi binele-am plătit cu suferinţe.

Dar acum ştiu, leacul venin devine
Când cineva se satură de tine.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julieta: Vrei să şi pleci? Departe-i ziua încă!
Privighetoarea fu, nu ciocârlia
Ce-ţi săgeta auzul sperios.
Ea cântă noaptea colea, între rodii...
O, crede-mă, iubitul meu, a fost
Privighetoarea...
Romeo: Ciocârlia fu...
Ea, care-i solul dimineţii, nu Privighetoarea...
Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmaşă ce tiveşte
Şi norii îi desparte-n răsărit.
Şi-a mistuit opaiţele noaptea,
Pe culmile ce fumegă răsare
Voioasa zi... Atârnă de plecare
Viaţa mea. Întârzierea-i moarte!
Julieta: O, nu-i lumina zilei, nu-i, iubite,
E-un meteor ce soarele-l trimite
Ca purtător de torţă-n noaptea-aceasta,
Să-ţi lumineze-n drum spre Mantaua!..
Rămâi dar: nu-i nevoie să pleci încă...

[...] Citeşte tot

replici celebre din piesa de teatru Romeo şi Julieta, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet XXX

Când în gândurile mele rechem din întunericul tăcerii,
Atât de des, amintirea altor vremuri, de demult trecute,*
Suspin după lucruri de dincolo de pânzele vederii,
Din doruri vechi curg lacrimi noi pentru cele-n veci pierdute.

Apoi, cu ochi uscaţi de plâns, arunc o privire
În fiecare vis spre prietenii răpiţi de mâna vitregă a sorţii
Şi tânjesc din nou după aceeaşi imposibilă iubire,
Şi-mi este dor de toţi cei ascunşi de neagra noapte-a morţii:

Mă întristez pentru toate florile durerilor neofilite
De-altădată, la nenorocirile trecute mă-ntorc iarăşi
Jelind nişte păcate care-au mai fost cândva jelite

Şi, deşi plătite, le mai plătesc o dată. Am fost tovarăşi.
Dar de câte ori mă gândesc la tine, prieten drag, toate
Pierderile mele parcă nici n-au fost, iar regretele-s uitate.

[...] Citeşte tot

poezie de William Shakespeare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!