William Shakespeare despre religie

rai (vezi şi paradis)

Raiul, visteria bucuriei eterne.

definiţie celebră de William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ariel: Iadul e gol şi toţi diavolii sunt aici.

replică celebră din piesa de teatru Furtuna, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1611)
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi voi face raiul în poala unei doamne.

William Shakespeare în Henrik al VI-lea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ţi-a dăruit o faţă, iar tu îţi faci o alta.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia e credincioasă în toate, în afară de dragoste.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regulamentele sunt aidoma riturilor unei religii; par absurde, dar cioplesc oamenii.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Iubit amic, ce Dumnezeu, fereşte-te
de-a scormoni ţărâna-nchisă acie.
Binecuvântat e cine lespedea n-o deranja
şi blestemat să fie cel ce oasele-mi va tulbura.

epitaf de William Shakespeare, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bastardul: Să vină oastea toată din cele patru colţuri
A lumii înarmată, şi o vom înspăimânta:
De îi ţara credincioasă nu are nici o teamă.

replicile de final din piesa de teatru Regele Ioan, Actul V, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1596), traducere de Scarlat Ion Ghica
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamlet: Poate că e hârca vreunui politician, iar măgarul ăsta profituieşte acum de pe urma ei; ţeasta unuia în stare să-l amăgească şi pe Dumnezeu, nu crezi?

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul V, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slender: Cât oi trăi nu mă mai îmbăt vreodată, numaidecât în tovărăşia unor oameni de treabă, cu bun-simţ şi evlavioşi. De-o fi să fie iar, măcar să mă îmbăt cu unii ce au frică de Dumnezeu, nu cu nişte tâlhari şi beţivani.

replică celebră din piesa de teatru Nevestele vesele din Windsor, Actul I, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1602), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portia: Dacă ar fi tot atât de uşor să faci cât este de a şti să faci, capelele ar fi biserici şi bordeiele palate.

replică din piesa de teatru Neguţătorul din Veneţia, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1598)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laertes: Am să-l descăpăţânez chiar în biserică.
Regele Claudius: În fapt, niciun loc sfânt nu ar trebui să părtinească un asasin, dar răzbunării nu i te poţi împotrivi.

replici din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slender: Fusei colo la Eton să mă nuntesc cu duduiţa Anne Page şi dădui de-un prostănac. De nu era-n biserică acolo, l-aş fi făcut bucăţi sau el pe mine. Să nu mă mişc de-aici de n-am crezut că-i Anne Page! În loc de asta, era băiatul poştaşului.

replică celebră din piesa de teatru Nevestele vesele din Windsor, Actul 5, Scena 5, scenariu de William Shakespeare (1602), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laertes: Îngropaţi-o cumsecade şi lăsaţi toporaşii să înflorească din carnea ei frumoasă şi curată! Te previn, popă nenorocit, un înger va fi sora mea, iar tu vei hohoti de groază în infern.

replică din piesa de teatru Hamlet, Actul V, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 129

Spiritul irosit în lumea decadentă
E poftă-n faptă, dar până la faptă,
Pofta sperjură, sângeroasă, indecentă,
Sălbatică şi crudă şi nedreaptă
Pe care n-o iubeşti, că-i ipocrită,
De cuget e vânată voiniceşte,
Dar cugetul momeala o vomită
Căci cel ce-o înghite, brusc înnebuneşte;
Şi-apoi nebunul se îmbogăţeşte
El are, a avut şi vrea mai mult
Şi pare fericit, deşi jeleşte,
Că bucuria a respins demult.

Asta văd toţi, dar nu au ştiinţa-adâncă
Să ocolească raiul ce în iad ne-aruncă.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 108

Ce-aş mai putea cu mintea să creez
Când al meu spirit ţi l-am arătat?
Nimic nu-i nou, ce să mai consemnez,
Să vezi că te-am iubit şi respectat?
Asta e tot, şi doar ca rugăciuni
Aceleaşi lucruri zi de zi rostesc
Simţind că-s noi, ca-n anii aceia buni
Când numele ştiut-am să-ţi cinstesc.
Dar veşnica iubire-n straie noi
Nu ţine cont că eşti bătrân sau mori
Nu-i pasă nici de riduri şi ochi goi,
Ci-adună lucruri vechi ca pe comori;

Şi-amorul nostru-l strânge cu efort,
Chiar dacă astăzi pare a fi mort.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 29

Când soarta mă doboară şi sunt dispreţuit
Îmi plâng de milă că sunt un proscris
Şi cerul surd n-aude când urlu înnebunit
Şi îmi blestem destinul ce mi-e scris.
Aş vrea să fiu din nou plin de speranţă
Să fiu ca cel ce are mulţi amici,
Ca cel ce are un scop bun în viaţă
Şi să mă-nfrupt din tot ce e pe-aici;
Dar stau şi mă gândesc şi râd de mine
Oare tu ştii-n ce stare mă găsesc?
Căci sunt ca ciocârlia în dimineţi senine
Ce imnul şi-l înalţă spre raiul cel ceresc;
Dar dragostea ta dulce îmi umple inima
Că nici măcar cu regii eu soarta n-aş schimba.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 58

Ferească Dumnezeu, ce ţie m-a înrobit,
Să nu-mi treacă prin cap să-ţi stric plăcerea
Ori să îţi cer să-mi dai în scris ce-ai plănuit,
Căci sunt al tău vasal şi-ţi respect vrerea.
Şi trebuie să-ndur, că-s la cheremul tău
Şi-s prizonierul libertăţii tale,
Răbdare îmi doresc, căci eşti ca un călău
Dar nu te-acuz că m-ai umplut de jale.
Şi-ai privilegii mari, poţi merge unde vrei
Tu hotărăşti cum vei petrece timpul
Şi orice îţi doreşti, îndată poţi să iei
Iertându-ţi îndrăzneala şi tertipul.

Eu trebuie s-aştept, iar aşteptarea-i grea
Plăcerea nu-ţi condamn, de-i bună sau e rea.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!