William Shakespeare despre schimbare

Obişnuinţa aproape că poate schimba caracterul întipărit de natură.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu jura pe lună, căci ea se schimbă mereu şi astfel şi dragostea ta va fi schimbătoare.

citat celebru din piesa de teatru Romeo şi Julieta de William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest "vrem" se schimbă şi are scăderi şi amânări.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 10

Te ruşinezi a spune că te-ai îndrăgostit
Şi astfel te arăţi a fi necugetat
Căci dac-ai vrea, de multe femei ai fi iubit,
Dar nu-ndrăgeşti niciuna, e lucru constatat.
Şi când eşti posedat de-o ură ucigaşă
Chiar împotriva ta începi să unelteşti
Şi vrei să ruinezi acea frumoasă casă
Pe care-ar trebui cu râvnă s-o clădeşti.
O! Gândul tu ţi-l schimbă, ca să mi-l schimb şi eu
Să poată oare ura iubirea birui?
Rămâi aşa cum eşti, plăcut şi blând mereu
Sau cel puţin cu tine mărinimos să fii.

De dragul meu te schimbă, nu mai fi pătimaş
Păstrează frumuseţea în tine şi-n urmaş.

poezie clasică de William Shakespeare (24 noiembrie 2020), traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viola: Vai, fragilitatea, bat-o vina! Noi n-am greşit,
Dar nu putem schimba plămada din care-n lume am venit.

replică celebră din piesa de teatru A douăsprezecea noapte, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1601), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca valul mareei se schimbă într-una soarta omului. Când te urci pe val te duci spre şansă, dacă-l pierzi, tot drumul vieţii ocoleşte printre nevoi şi ape înşelătoare.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele Claudius: Ce vrem să facem,
Trebuie făcut atunci când vrem, căci voinţa
Se mai schimbă, se clatină, trenează; motive,
Câtă frunză, câtă iarbă, se pot găsi mereu.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânza vieţii noastre este ţesută din bine şi din rău, laolaltă. Virtuţile s-ar schimba în trufie, dacă n-ar fi biciuite de vicii, iar viciile în disperare dacă n-ar fi mângâiate de virtuţi.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamlet: Da, aşa e; mai curând puterea frumuseţii va preschimba virtutea într-o matroană de bordel, decât tăria acesteia să schimbe frumuseţea după bunu-i plac.

replică din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 153

O nimfă a Dianei l-a zărit
Pe-Amor dormind cu torţa lângă el;
Şi focul de iubire l-a pitit
Într-un izvor din vale, mititel;
Şi-acesta din Iubirea sfântă a luat
Căldură vie, ce durează mult,
Şi-n baie pentru oameni s-a schimbat
Tămăduind cu blândul lui tumult.
Şi-Amor în ochi iubitei i-a aprins
Această torţă, iară mie-n piept;
Bolnav de dor, în baie m-am întins
Simţind cumva că sufăr pe nedrept.

Dar nu m-am lecuit, că Amor vrea
Să fie baia-n ochi la draga mea.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 94

Cei care pot răni, dar se abţin
Şi nu fac ce arată permanent,
Ce-i mişcă pe-alţii, dar ei stânci devin,
Reci, imobili, trăind indiferent;
Aceştia haruri multe moştenesc
Şi se-ngrijesc de tot ce li s-a dat;
Chipul lor mândru bine-şi stăpânesc
Şi îl expun să fie admirat.
Florile verii dulce înfloresc
Doar pentru ele, după care mor,
Dar dacă înăuntru putrezesc,
Chiar şi ciulinul pare încântător.

Dulce-n amar prin faptă s-a schimbat;
Crinii miros urât când s-au stricat.

sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 114

Sau poate minţii ce-ai încununat
Îi place-a bea regeasca măgulire?
Ori ochiul vede clar şi-adevărat,
Dar schimbă totul din a ta iubire,
Făcând din pocitanii de coşmar
Blânzi heruvimi ce seamănă cu tine,
Creând minuni din tot ce e vulgar
Prin alchimia ce îi aparţine?
O! Cred că ochiul e linguşitor,
Iar mintea bea regal tot ce primeşte;
El ştie ce ea vede încântător
Şi-i toarnă-n cupă numai ce-i prieşte.

Otravă dac-ar fi, păcatu-i mic,
Căci prima dată ochiul bea un pic.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 89

Dacă-mi găseşti cusur şi vei pleca,
Acel defect şi eu o să-l detest:
Zi-mi că-s olog, şi-atunci voi şchiopăta,
Părerea ta nu vreau să o contest.
Iubite, tu nu poţi să mă jigneşti,
Schimbarea nu încerca să mi-o explici,
Şi eu mă cert, ştiind ce îţi doreşti;
Devin străin şi uit c-am fost amici.
Dispari definitiv; şi gura mea
Numele tău nu îl va mai rosti,
Ca întâmplător să nu fac vreo belea
Şi de noi doi să-ncep a povesti.

Când mă acuzi, alături îţi voi sta,
Căci ce urăşti şi eu voi detesta.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 148

Ce fel de ochi mi-a pus în cap Iubirea,
Că nu pot să redea realitatea;
Sau dacă pot, unde-a fugit gândirea
Că schimbă ce-i real cu falsitatea?
Şi dacă ochii-mi spun că e frumoasă,
Ce-mi pasă că o lume se îndoieşte?
Căci un iubit o vede pe aleasă
Altfel decât mulţimea o priveşte.
Dar poate al Iubirii ochi să vadă
Când de atâta veghe lăcrimează?
De-aceea poate orişice să creadă;
Soarele-l vezi când se înseninează.

Cu lacrimi vrei să mă orbeşti, Iubire,
Să nu mai văd cât eşti de rea din fire.

sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 115

Cândva, în versuri eu am cam minţit
Spunând că nu pot să iubesc mai tare,
Dar mintea mea apoi s-a dumirit
Că flacăra devine tot mai mare.
Iar Timpul trece şi al lui hazard
Schimbă decrete, ce-ai jurat zdrobeşte,
Distruge ţeluri, spală al feţei fard
Şi neclintite minţi el rătăceşte.
Oare de ce, când Timpul e tiran,
N-am zis atunci, "Eu te iubesc fierbinte"
Ştiind că el se scurge an de an
Şi numai la prezent să iau aminte?

Iubirea-i un copil, n-am făcut bine
S-o las să crească mare pentru mine?

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 64

Când am văzut cum pietre funerare
Din vremuri vechi, distruse sunt de vreme;
Cum la pământ zac turnuri lucitoare,
Iar bronzul veşnic de teroare geme;
Când am văzut oceanul cum râvneşte
Ca ţărmul cel uscat să-l cucerească
Cum apa peste el se năpusteşte
Şi-l roade rău, dar el o să renască;
Când am văzut schimbările depline
Şi că ce-i sus precis se prăbuşeşte,
Ruina m-a învăţat să cuget bine
La Timpul ce iubitul îmi răpeşte.

Acest gând, mie, ca o moarte-mi pare
Şi plâng de teamă, căci voi pierde tare.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 5

Acele ore, ce-au creat cu trudă
Un chip frumos ce ochii îi vrăjeşte
Vor deveni tirani cu faţa hâdă
Şi vor sluţi splendoarea ce-nfloreşte.
Iar timpul sprinten vara va schimba
Într-o pocită iarnă, să-l lovească
Să îi îngheţe seva şi frunza să i-o ia
Să-l ningă aspru şi să-l pustiască.
Şi dacă toată vara nimic n-a distilat
Să pună într-un flacon pentru păstrare
Efectul frumuseţii va fi anihilat
Şi încet-încet va trece în uitare.

Dar floarea distilată, ce iarna e uscată
Păstrează măreţia-n esenţa aromată.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 69

Părţile tale care-s la vedere
Atrag păreri ce izvorăsc din piept;
Glasuri ce ies din suflet cu putere
Rostesc ce şi vrăjmaşii ştiu că-i drept.
Pe dinafară toţi te-apreciază,
Însă aceleaşi limbi ce te slăvesc
În alte împrejurări te denigrează,
Căci văd mai mult decât un ochi firesc.
Şi frumuseţea minţii ţi-o scrutează
Trăgând concluzii după fapta ta
Îţi râd în faţă, dar pe-ascuns trişează
Şi-n buruiană floarea-ţi vor schimba:

Dar cei din jur nu-ţi pot simţi parfumul
Şi o să creşti, dar nu va şti niciunul.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 51

Iubirea mea îi scuză încetineala
Calului lent, când plec de lângă tine.
Când te-am lăsat, ce rost are iuţeala?
N-o să schimb calul ca s-alerge bine.
Iar când mă-ntorc, ce vină are oare
Dac-a lui fugă este cam greoaie?
Eu îi dau pinteni, însă chiar călare
Pe vânt de-aş fi, mişcarea nu-i vioaie.
Nu-i cal cu jalea mea să ţină pasul
Şi-atunci dorinţa (ruptă din iubire)
Va necheza în goană din tot glasul,
Dar dragostea îl iartă de amorţire.

Căci la plecare-a mers cu greutate,
Însă spre tine fuge-atât cât poate.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 104

Frumos amic, tu nu poţi fi bătrân
Splendoarea ta-i la fel ca prima dată,
Deşi trei ierni, la recele lor sân,
Au strâns după trei veri pădurea toată.
Trei primăveri în toamnă s-au schimbat
Ca într-o procesiune sezonală
Şi trei de-April în Iunie au zburat
De când am dat cu ochii de-a ta fală.
Şi totuşi, ca o limbă pe cadran,
Splendoarea ora încet ţi-o şterpeleşte
Şi că tu nu te schimbi, eu cred în van,
Căci tu te treci şi ochiul se-amăgeşte.

De-aceea mă şi tem, că te-ai născut,
Dar frumuseţea ta-i un bun pierdut.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!