Holly: Nu-i așa că-ți plac melodiile despre viața extraterestră?
Mickey: Nu și dacă sunt cântate de extratereștri.
replici din filmul artistic Hannah și surorile ei, scenariu de Woody Allen (7 februarie 1986)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mickey: Mă tem că în momentul când termină de cântat, or să înceapă să ia ostatici!
replică din filmul artistic Hannah și surorile ei, scenariu de Woody Allen (7 februarie 1986)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ariel: Mi-ai arătat ultima ta invenție...
Andrew: Ah, desigur, papucii de casă muzicali, ții minte?
replici din filmul artistic Comedia erotică a unei nopți de vară, scenariu de Woody Allen (16 iulie 1982)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Val: Odată vorbeam despre muzică și m-a amenințat că mă împinge pe scări.
Psihiatru: Și ce s-a întâmplat?
Val: A funcționat. M-a împins pe scări.
replici din filmul artistic Final ca la Hollywood, scenariu de Woody Allen (3 mai 2002)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sandy Bates: Nu mă prea pricep la muzica clasică. Multă vreme am crezut că "Variațiunile Goldberg" sunt ceva ce domnul și doamna Goldberg au experimentat în noaptea nunții.
replică din filmul artistic Amintiri la hotelul Stardust, scenariu de Woody Allen (26 septembrie 1980)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marietta: Ce s-a întâmplat de a rămas șchiop?
Melodie St. Ann Celestine: A sărit pe fereastră, dar n-a reușit să se sinucidă.
Marietta: Nu le poți avea pe toate.
replici din filmul artistic Ce-o fi o fi..., scenariu de Woody Allen (22 aprilie 2009)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sandy Bates: Cu puțin timp în urmă, de fapt chiar înainte să mor, eram pe masa de operații și încercam să găsesc ceva de care să mă agăț, știi... pentru că atunci când ești pe moarte, viața devine brusc extrem de... palpabilă, de reală, iar eu căutam un sens pentru tot ce mi s-a întâmplat și brusc mi-am amintit de o zi minunată de primăvară era duminică și vara era aproape. Și-mi aduc aminte că în acea dimineață am mers cu Dorrie la o plimbare prin parc, apoi ne-am întors în apartament. Stăteam așa, pur și simplu, iar eu am pus un disc cu Louie Armstrong, cântecele cu care am crescut... Fermecător!... Apoi mi-am ridicat privirea și am văzut-o pe Dorrie cum stătea acolo și brusc mi-am dat seama ce frumoasă era și cât de mult o iubeam. Și... nu știu, a fost așa, un amestec din toate, muzica, boarea de vânt, și felul acela în care mă privea Dorrie. Și pentru o clipă totul părea să se îmbine perfect, aproape indestructibil. Ciudat, acea secundă în care privirile noastre s-au întâlnit m-a emoționat profund.
replică din filmul artistic Amintiri la hotelul Stardust, scenariu de Woody Allen (26 septembrie 1980)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la muzică, dar cu o relevanță mică.
Isaac Davis: Capitolul întâi. Adora New York-ul. Îl idolatriza. Ăă, nu, zi așa: îl romanța. Da Pentru el, indiferent de anotimp, acest oraș rămânea un oraș alb-negru care vibrează pe ritmurile muzicii lui George Gershwin. Ăă, tz, nu, am uitat ceva. Capitolul întâi. Era o fire prea romantică pentru Manhattan, pentru orice, de fapt. Îi prindea bine aglomerația și traficul dificil. Pentru el, New York-ul însemna femei frumoase și bărbați care le știu pe toate. Nu, nu, e prea sentimental pentru gustul meu. Putem să... să îl facem să sune mai profund? Capitolul întâi. Adora orașul New York. Pentru el, era o metaforă a degradării culturii contemporane. Aceeași lipsă de integritate individuală care i-a determinat pe mulți să aleagă calea mai ușoară, transforma cu rapiditate orașul în... nu, e un pic cam extravagant.... Să fim serioși, vreau să vând niște cărți. Capitolul întâi. Adora New York-ul, chiar dacă pentru el era simbolul degradării culturii contemporane. Cât de greu e să trăiești într-o societate desensibilizată din cauza drogurilor, a muzicii date la maxim, a televiziunii, a crimelor, a gunoiului... Prea încrâncenat. Nu vreau să fiu încrâncenat. Capitolul întâi. Era romantic și dur asemenea orașului pe care îl iubea. În spatele ochelarilor săi cu rame negre se ascundea energia sexuală a unei feline. Îmi place asta. New York era orașul lui și așa avea să rămână...
replici din filmul artistic Manhattan, scenariu de Woody Allen (25 aprilie 1979)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Woody Allen despre muzică, adresa este: