Pentru ca unul să fie liber, trebuie să existe măcar doi.
citat clasic din Zygmunt Bauman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dacă este să existe o comunitate într-o lume a indivizilor, poate să fie doar (și trebuie să fie) o comunitate țesută împreună cu împărtășirea și cu grija mutuală.
Zygmunt Bauman în Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume modernă lichidă, nu există legături permanente, ci din acelea care pot fi desfăcute cu rapiditate și cu ușurință atunci când circumstanțele se schimbă în lumea noastră modernă lichidă se întâmplă așa iar și iar.
citat clasic din Zygmunt Bauman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie presupus că răspunderea morală a fi pentru Celălalt înainte de a putea fi cu Celălalt este prima realitate a eului, un punct de plecare mai degrabă decât un produs al societății. Ea precede orice colaborare cu Celălalt prin cunoaștere, apreciere, suferință sau acțiune. De aceea nu are nici o "bază", nici o cauză, nici un factor determinant. Din același motiv pentru care nu poate fi dorită sau dirijată în afara existenței sale specifice, nu poate oferi nici dovezi convingătoare pentru necesitatea prezenței sale.
Zygmunt Bauman în Etica postmodernă (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare taină e nașterea tendințelor, căror le va fi dat să ne schimbe viața. Le remarcăm întotdeauna prea târziu. De aceea, de fiecare dată când sunt întrebat ce se va întâmpla peste câțiva ani, rămân uimit: cum aș putea să știu? Nici voi, nici eu nu putem cunoaște viitorul, pentru că viitorul nu există. Viitorul, în momentul în care începe să existe, nu mai este viitor, el devine prezent. În prezent nu putem decât presupune câte ceva, pornind din analiza tendințelor existente. Eu, spre exemplu, cred că timpul prezent este un timp al tranziției.
Zygmunt Bauman în CriticAtac, interviu (3 iunie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la existență, dar cu o relevanță mică.
Mai există și un alt factor care înăbușă moralitatea: mulțimea. Într-o mulțime adunată accidental, de exemplu într-un magazin aglomerat sau la cinematograf într-un moment de panică, oamenii covârșiți de dorința autoconservării îi pot călca în picioare sau împinge în foc pe semenii lor, doar pentru a-și asigura un loc în care să poată respira sau pentru a scăpa de pericol. În mulțime, oamenii sunt capabili să comită acte pe care nici unul n-ar fi capabil să le îndeplinească lăsat de unul singur. Dacă mulțimea poate comite acte pe care membrii ei individuali le-ar respinge, aceasta se datorează "anonimatului"; indivizii își pierd individualitatea și se "dizolvă" în adunările anonime.
Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă consider socialist. Dar eu nu văd socialismul ca o denumire a unui sistem social aparte, ci ca o instalație. Instalația este un cuțit cu tăișul îndreptat către viitor. Nu cunosc nici o țară reală care să se poată numi socialistă, și sunt convins că așa ceva nu poate exista. Dar instalația asta a mea îmi permite să extrag criteriile necesare pentru formularea unui program politic adecvat. Primul criteriu ar fi necesitatea asigurării publice a cetățenilor împotriva nenorocirilor individuale. Trăim într-o societate extrem de individualizată, în care fiecare persoană poate fi trasă la răspundere pentru toate câte i se întâmplă în viață. În realitatea însă lucrurile nu stau chiar așa.
Zygmunt Bauman în CriticAtac, interviu (3 iunie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesajul monoteist de la Ierusalim afirmă că există un singur Dumnezeu, și nu trebuie să avem alții în afară de acela. Roma l-a tradus într-o formă cu totul diferită. Atunci când legiunile ei ocupau un teritoriu nou, localnicii primeau cu toții, fără excepție, cetățenia romană, drepturi și mijloace egale, iar vârstnicii erau adoptați de către senat. În plus, în Panteon era instalată statuia sculpturală a noului zeu, respectat pe teritoriul proaspăt alipit. Sunt două căi diferite de coabitare cu eterogenitatea se poate așa, dar se poate și altfel. Pe mine mă îngrijorează perspectiva monoteistă de abordare a viitorului. Un singur stat planetar ar fi cea mai mare nenorocire pentru omenire, pentru că n-am mai avea unde să fugim. Imaginați-vă: un singur stat pe toată planeta! Fără scăpare! Așa că o rezolvare politeistă e mai pe gustul meu.
Zygmunt Bauman în CriticAtac, interviu (3 iunie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Zygmunt Bauman despre existență, adresa este:
