Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

acasă și gardieni

Citate despre acasă și gardieni

citate despre acasă și gardieni (inclusiv în versuri).

Textele de mai jos conțin referiri la acasă și gardieni, dar cu o relevanță mică.

Cornelia Georgescu

Diana renunțase la conflictul cu directorul, dar nu și la ideea de a-și reține fiul acasă, lângă ea. Străbătu curtea Institutului în direcția rachetodromului, unde se afla nava albastră. Gardianul n-o reținu; îi permise trecerea. Diana Enka îl zări în apropierea navei albastre pe geograf, inconfundabil, datorită înălțimii sale. Se îndreptă grăbită spre el și-l ajunse, înainte ca el să urce treptele, să intre la bordul navei.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Înțelegându-se cu body-guarzii asupra modului de deplasare, două mașini ieșiră din curtea casei comandantului misiunii; deocamdată, încă mai era comandantul misiunii, până la pronunțarea definitivă a deciziei Comisiei Disciplinare. În prima mașină, albastră, elegantă, modernă, se aflau Lucian și Mihai, în cealaltă, cu care venise tânărul informatician, se aflau cei patru body-guarzi. Mașina lor o urmă îndeaproape pe cea a directorului. Și astfel merseră până acasă la Mihai; se opriră nu în curte, ci la poartă, dincolo de cordonul format din polițiști, jandarmi și gardieni care păzeau non-stop casa campionului. Coborâră toți pasagerii celor două mașini, dar numai Lucian și Mihai se îndreptară spre poarta casei. Lucian nu se putu împotrivi invitației tânărului său coleg de a intra numai puțin, deși parcă el nu dorea; totuși îl urmă...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Cât despre cei șapte tineri membri ai echipajului și familiile acestora, casele lor, sau după caz, blocurile în care își aveau apartamentele, vor fi în permanență supravegheate de grupuri de jandarmi, gardieni publici și polițiști, care vor avea grijă să mențină la distanță mulțimea curioasă. În plus, directorul le propuse celor șapte tineri să accepte fiecare să fie însoțiți în afara Institutului de o gardă personală de corp, formată din cel puțin câte doi body-guarzi. La auzul acestei propuneri, cei șapte se strâmbară a nemulțumire și nu întârziară în a-și exprima gândurile potrivnice. În final, căzură de acord și asupra acestui subiect, iar cei șapte tineri, mai cu sau fără voia lor, acceptară totuși ca în afara Institutului, când nu vor fi la ei acasă, ci prin oraș sau în orice altă parte, să fie însoțiți de cel puțin câte doi body-guarzi, fiecare membru al echipajului.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Eugen: Luci unde-i? N-a sosit încă?
Nistor: Se pare că n-a reușit, dom' profesor.
Eugen: Eu am mai venit în nava voastră, înainte de ora 08.00 și am stat până după 08.10, dar voi n-ați sosit. Se pare că ați cam întârziat azi, toți.
Alex: Așa-i. Am întâmpinat unele greutăți la plecarea de acasă, din partea unor reporteri prea insistenți; de abia am reușit să ajungem.
Eugen: Bine, vă scuz. Asta pentru că vă înțeleg. Aveți cumva nevoie de protecție în următoarele zile? Gardieni, ceva, care să vă păzească de furia mulțimii, deși, de fapt, acești oameni nu vă vor răul, dar curiozitatea lor îi împinge la acte nu tocmai favorabile vouă... Trebuie să luăm măsurile adecvate.
Alex: Nu știm, dom' profesor.
Eugen: Bine. Dacă vă hotărâți, să-mi spuneți, să vorbesc cu directorul, să rezolvăm cumva problema asta, să restabilim ordinea; aveți nevoie de oarecare liniște zilele astea, pe care n-o veți putea găsi altfel, îi atenționă profesorul. Și Luci? Ce-i cu el? Chiar nu știți nimic?
Alex: Nu.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Doar o clipă îl privi cu albastrul ochilor ei. Ce avea el de gând oare? Nu-și dădea seama! Nici psihiatria, nici psihologia n-o ajutau deloc în acele momente; pe el nu-l înțelegea deloc. Nu reușea să-l înțeleagă. De parcă toate studiile ei nu-i erau de nici un folos în prezența lui. Și de fapt, cum sau cu ce s-ar fi așteptat ea s-o ajute?! Lucian, la volanul mașinii albastre, străbătu hotărât orașul, spre centru. În curând, se putu zări o casă frumoasă, nici foarte mare, nici prea mică, înconjurată de un cordon format din polițiști, jandarmi, gardieni. A cui casă putea fi aceea? Pentru Lia părea clar că doar a unuia dintre membrii echipajului, dar a ei, sigur nu! Atunci a cui? A... lui?! Liei i se făcu inima mică, mică de tot. De ce oare Lucian o aducea aici, foarte probabil, la el acasă?! Ce urmărea de fapt?! Timidă, îl privi o clipă. Înainte de a se apropia de casa respectivă și de a trece de cordonul format de oamenii legii îi ceruse să oprească, pentru ca ea să coboare. Rostise totul șoptit, cu o urmă de teamă în glas. Teamă?! De ce?! Sau de cine?! De el?! Surprins, își întoarse capul spre ea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Ce mai face Nero?
Maria: Câinele tău? Mult mai bine decât seara trecută. Poți trece să-l iei acasă, în seara asta. Dar poznașul meu?
Lucian: Rikky?! Foarte bine. S-a acomodat perfect la mine acasă; cred că-i place, se simte bine...
Maria: Trădătorul!
Lucian: S-a așezat în lămâiul de la intrare, de pe hol și a început să latre de mama focului, de i-a speriat pe toți ziariștii în dimineața asta; se țineau, bieții, departe de garduri, fără a mai fi nevoie de jandarmi, gardieni sau polițiști; Rikky era suficient...
Maria: Ca să vezi, ce figură! A avut ce învăța de la câinii mei.
Lucian: Ți-e dor de el, nu-i așa? remarcă Lucian. Ai să-l vezi în curând.
Maria: Bine, aștept să mi-l aduci acasă, când vei veni să-l iei pe Nero. Acum trebuie să plec.
Lucian: Nu, stai puțin! Cum să pleci? Mergem împreună; te duc eu, cu mașina directorului, încă mai am cheile de la dânsul în buzunar, nu i le-am dat lui Rikky. Poate astfel scăpăm și de body-guarzii aceia... Mai întâi trecem pe la mine pe acasă, apoi mergem direct la tine.
Maria: Bine, să mergem!
Lucian: Așteaptă-mă numai puțin, te rog! Trebuie să pun cât de cât ordine pe aici, pe puntea principală, nu se poate să lăsăm totul vraiște!
Maria: Tu?! Tu să pui ordine?
Lucian: Cine altcineva?! Ceilalți au plecat, iar roboți încă n-avem... Dacă n-ar face nimeni ordine, ce-ar zice dom' profesor de dimineață, dacă ar găsi puntea principală în starea asta?
Maria: Da; dar de ce tu? Ești comandantul misiunii, nu intră în atribuțiile tale!
Lucian: Aș... Lia... Mergem spre casă; dacă vrei, hai și tu cu noi!
Lia: Nu, mulțumesc; n-aș vrea să vă deranjez. Mă descurc și singură.
Lucian: Cum dorești. Ne vedem mâine.
Lia: Desigur; mâine.
Maria: Pa.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Traian: Haideți să luăm unele măsuri și în legătură cu protecția voastră și a familiilor voastre, pentru a evita confruntarea cu situații similare cu cele din această dimineață. În acest scop, Poliția, Jandarmeria și Corpul Gardienilor Publici, ne asigură de tot sprijinul dumnealor.
Diana: Chiar credeți că ar fi necesare asemenea măsuri?
Traian: Da, pentru că ceea ce ați văzut în această dimineață a fost doar începutul, iar până pe 27 iunie mai e destul; nu știu cum altfel am putea rezolva acest aspect, al siguranței dumneavoastră.
Diana: Totuși, am impresia că se exagerează; nu cred că e nevoie să se recurgă la asemenea forme de menținere a ordinii. Recunosc, în această dimineață, pentru a nu întârzia, Luci a fost nevoit să nu se îmbrace în uniformă, dar iată, suntem toți aici, atât noi, cât și copiii noștri.
Traian: Stimată doamnă, credeți că au fost suficiente măsurile de precauție luate de dumneavoastră în această dimineață? De ce credeți că s-a întârziat ora începerii acestei ședințe? Tocmai pentru că Luci, fiul dumneavoastră, a nimerit în mijlocul unei îngrămădeli de oameni chiar aici, în fața Institutului, în această dimineață. Ah, nu cunoșteați acest amănunt? Iată, știți acum! De abia am reușit să-l scoatem pe tânărul comandant din mijlocul acelei mulțimi, de abia pe la ora 10.00 – 10.15 și n-am să vă întreb la ce oră a plecat fiul dumneavoastră de acasă; știu foarte bine că lui nu-i plac întârzierile și că, de obicei, e foarte punctual. De asemenea, n-am să vă întreb cum arăta în momentul plecării de acasă și sper să n-aveți curiozitatea de a afla cum arăta în momentul în care l-am scos din mijlocul mulțimii. Nu vă speriați, băiatul n-a pățit nimic, ceea ce nu s-ar putea spune și despre hainele în care era îmbrăcat; noroc că nu era în uniformă! Iar colegii lui știu cum arăta, doar l-au văzut când a intrat în navă. Și tocmai pentru a evita repetarea unor asemenea evenimente neplăcute, ar fi cazul să luăm măsurile de protecție cuvenite, cu sprijinul celor care ne pot asigura legal securitatea, cărora le mulțumim pentru colaborare.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre acasă și gardieni, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook