Citate despre accidente și visare
citate despre accidente și visare (inclusiv în versuri).
Abstracție făcând de riscurile tratamentului, inconștientul poate fi în sine periculos. Una dintre formele cele mai obișnuite de periculozitate constă în provocarea de accidente. Un număr, mult mai mare decât poate bănui publicul, de accidente de tot felul e determinat psihic, începând cu mici accidente ca împiedicări, loviri, arsuri la degete etc. și până la accidentele de automobil și catastrofele din munți: toate pot fi provocate psihic și uneori pot fi pregătite cu săptămâni sau luni de zile înainte. Am cercetat multe cazuri de acest fel și am putut adesea dovedi că visele au arătat cu săptămâni înainte apariția unei tendințe de autovătămare. Toate accidentele care au loc din așa-numita lipsă de atenție ar trebui cercetate din unghiul unor astfel de determinări.
Carl Gustav Jung în Două scrieri despre psihologia analitică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
De poți trăi din amintiri,
Uitând existent din prezent
Și mori răpus de accident,
-Deci viitor nu va mai fi-
De ce n-ai drept la retrăiri,
Căci tot ce-a fost e evident,
Definitiv, rămas fluent,
Neîmpiedicat, fără opriri?!...
Chiar mintea de-are îngrădiri
Și se destramă inerent,
Chiar de nu-i scris în testament
Să moștenim vis de copii,
Maturi, bătrâni, părinți și fii,
Cu toții odată -slab, potent-
Eterni am fi, memorial ardent...
Ești prin absență din cei vii,
În nevăzut făr-a se ști,
Măcar arhivă, experiment,
Câștig deja,
Nepieritor; că nu mai piere
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locul de la fereastră
când ai prins trenul ce aleargă pe nori
grăbește-te prinde un loc la fereastră
zâmbește respiră adânc
pune-ți ochelarii de vânt
șoptește-ți visele în nourească
ridică-te de pe banchetă dansează
pe nori nu se întâmplă niciun accident
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem timp
Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta și în stânga,
să regretăm ce-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru puțină tandrețe.
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler din Scrisori imaginare
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Michelle Rosenberg
Textele de mai jos conțin referiri la accidente și visare, dar cu o relevanță mică.
Emil Cioran a fost profet. A sosit clipa pe care filozoful a considerat-o inevitabilă, aceea a căderii umanității din timp. Din acest moment, omul, suportând, umil, cea de a doua izgonire din paradis, suportând trauma celui de al doilea paradis pierdut, nu mai trăiește cu nostalgia edenului, ci cu nostalgia timpului. Astfel, viața individului social contemporan nu mai reprezintă un flux temporal continuu, o plenitudine, ci timpul lui se înșiră ca mărgele pe ața vieții, clipă lângă clipă. Totuși, între două clipe se produce un break, greu calculabil, imposibil de anticipat într-un cosmos măsurat cu viteza luminii, dar el există. O spărtură ca un tunel adânc în drumul existențial imaginat ca destin, pe care individul a încorporat-o inconștient, astfel că, pentru omul căzut din timp, accidentul, întâmplarea sunt forme de a fi, sunt necesități care se pot manifesta ca întâmplare în orice clipă. În orice clipă, deci, individul poate străbate cu o viteză superluminică, viteza, deocamdată, doar intuită a gândului, distanța de la extaz la agonie, de la sublim la ridicol, de la vis la abis, de la normalitate la anormalitate
Corneliu Sofronie în Măsură pentru Diavol și bunul Dumnezeu (2003)
Adăugat de Victor teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutarea adevărului
-Alo! Ce faci? Eu sunt cam supărată:
N-am Net și nici mobilul nu-l mai am,
Sunt singură, mă simt abandonată...
Ce-o fi cu mine, chiar habar nu am!
C-am mai făcut-o noi, ți-aduci aminte?
Era atunci când n-am avut curent,
Tu ai venit și... n-am prea fost cuminte,
Dar - cum să zic? a fost un accident,
Iar vina cred c-a fost a lumânării,
Căci pâlpâia de m-am crezut în vis...
Și-acolo nu-i păcatul înșelării,
Căci toți visează la... ce nu-i permis.
Acum nu vreau decât să mai verific,
Să știu și eu ce-a fost sau ce n-a fost,
Iar adevărul vreau să-l identific,
Deci... n-ai veni degeaba, vii c-un rost.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi frumoși
adeseori aud spunând
nu fără un regret în gând
-ce ochi frumoși fata avea
o știu oare de undeva?
- nu.... n-o cunoști...
dar mult ai vrea
să nu fie a altcuiva
și ai rămas blocat la stop
tot admirând pantofi cu toc
dar o sirenă de salvare
brusc te trezește din visare
și-atunci cu mâna pe volan
și fără bani în buzunar
bărbat trecut de ani șaizeci
clipind din ochi, singur vorbești
-puteam să fiu dus la spital
din simplu accident banal
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Oda marelui vis
Stagnând în dorințe cu istoricul șters,
dobândisem un iz personalizat de naftalină,
ca un unchi ramolit în pijama.
Încă mai jeleam cumva "marele vis",
într-o recapitulare... înainte de-al ștrangula.
Cu mult bun simț, din lesa lui
îmi șoptea, amănunte demult pierdute.
Știind că dimineața îi aducea executarea,
reușea să se concentreze de minune!
Bunul simț...
e-o compilație de prejudecăți,
însușite până la majorat.
Eu am rămas un bătrân cu apucături de minor,
sufletul fiind convins de tinerețea lui infantilă.
Urmează o chestie frumoasă, numită: Viața!
Adică multe bucurii, desfătări și povești cu voioșie,
din inerția unui șir de accidente și greșeli;
pierderile, durerile, fiind cel puțin egale cu primele.
Răsare soarele
peste provincia rivală.
[...] Citește tot
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolut
Poemele nu se vând, nu se prostituează.
Solemni părem, dar ce râdem în noi, ce râdem,
În vise întuneric nu există.
Crape capra, cobra, sobra,
Clipele nu obosesc niciodată?
Suntem sacii de box ai propriului eu,
Se spune că proștii au vise deștepte
Și invers, unele se realizează
Sub formă de bile mari pe trotuar.
Adică faci trotuarul, golanii nu merg cu bicicleta,
Doamnă frumoasă ca o toamnă,
Iubesc absurdul pentru că este simplu,
Am început să merg numai prin grădini,
Multe avantaje, nici un pisălog,
Un pictor uitat pe undeva,
Doi se pupă de zor,
Sanseverina e peste tot,
Bunica din Toronto zâmbește,
Ea nu va muri, știe și ea,
Ziua judecății nu a venit,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Croșeta imaginației mele...
sunt cel
ce nu sunt
dar doresc să fiu
împletind
dantela abstractă
cu croșeta
imaginației mele.
în fiecare zi observ
cum
ghemul de ață
se micșorează
slăbit de neputința
de a sta "treaz"
pe noi lungimi de undă.
și totuși lucrarea
trebuie să fie terminată
chiar dacă
insistența mea
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Nichita (5 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir Nichita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecătorul
Conglomerat de elocință
Eruptă din imprevizibil
Schimbând infam în neputință...
Perdant făcându-l plauzibil.
Parcurs colinic rectilinium
Depănușat de artificii;
E tânăr sau bătrânul Plinium...
Izvor d-extaz sau de suplicii.
Crează veșnic suferință
În echitabil echilibru
De-un vinovat primind sentință,
Câștig redând 'n egal calibru.
Trăiește-n gol de suflet, veșnic
Ascuns sub negrul fald de robă,
Plătind ardoarea-și ca un sfeșnic,
Iluminând nestinsă probă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de cireș - Yames de șapte
(diptic, triptic și încă un pic)
1.
Floare de cires
Când spui că ți s-a făcut de trandafir
Eu înțeleg că ai în tine-un sictir
Într-un labirint haotic și fără fir
Pelerinul aprinde un amnar
Jucătorul aruncă un zar
Visătorul visează
Gânditorul gândește
Pasărea cântă
Câinele latră
După cum îi este dat fiecăruia
Să existe-n existența aceasta trecătoare
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopțile
Sunt cea mai fericită parte a vieții, ele, nopțile, pline de vise
Și nicidecum zile cu număr, cu limitările; în plăceri, ambiții, avut.
Fără de margini ego, nu complicat real, doar simplele, promise...
Poate de asta în noapte ne ivim mai mulți... îi suntem nou născut!
O luăm sfătuitoare, plinul de amor, de-un "tête à tête" idilic
Și n-o urâm că ne scurtează pașii de parcurs, ne lăsăm pradă
Absenței, în trecere de ore în secunde, de un sprint în neștiut, empiric...
Ne-o facem dulce sărbătoare; de aniversări, noi ani... Ne e dragă!
N-o supără că-i amintiri de crunte, în bezna-i, de accidente
Și n-o numim de naștere, nici pentru nume nu o celebrăm!
Rămâne parcă un mister de jumătat' de viață, eminamente,
Uitată... Poate că nu, căci se răzbună eterna, ce la amurg urmăm!
E de-ntuneric drog, fără de licăriri, când pașaportul de serviciu... ni-l predăm.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Accident
Cu fiecare clipă dăruirea ți-e totală,
Ești propriilor vise un eșafodaj,
Ești zbuciumiul perpetuu, al destinului linșaj...
Pretinsa-ți nemurire o invoci normală.
Și trup și suflet ești un tot integru;
Echipamentul trofic "pic", sofisticat..
Te lupți o viață-ntr-un necunoscut tenebru,
Te-adori, te-aduni îmbogățit, ești unicat.
E-un paradox -cum o clipită de nimic
Din viața-ți o fărâmă infinitezimală-
Te pierzi, te rupi... Ce imprudet ești, doar un pic!...
Devii o simplă victimă-n hazard sau caz de boală.
Nimic nu e întâmplător, e-o consecință,
Scăpare-i; gând și suflet, lipsă... rațiune.
Balanța ți se înclină brusc înspre neființă;
E prea târziu, nu-ți mai servește nicio-nțelepciune.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unei jumătăți de înger
În acea zi pe o plaja în Bora Bora
căutam, dezgolită de mine însămi, o jumătate de înger
pe care o pierdusem în amurgul unei lacrimi
pe una din autostrăzile timpului selenar...
Apoi a răsărit o stea pe cerul iernii,
prin întuneric alearga un cabriolet galben,
o pisica neagră și cetățeanul turmentat...
boom-boom, paf, accident!
femeia era pierdută în tăcerea unei povești,
bărbatul striga -
mai trăiești, mai visezi, te-ai trezit?
Azi e zenitul unui fulg de nea
și e vineri treișpe, ora 13:13,
dragul meu, drag, eu plec...
scrisoarea de la mine e pe frigider
sub magnetul meu roz, citește-o!
Off, dragul meu, mi-am pus în valiza cu vieți -
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Bloome: La 29 de ani am avut un accident de mașină și am murit. Nu, nu-mi amintesc vreun tunel. Nu am văzut vreo rudă moartă sau vreun înger. Nimic de genul ăsta. Doar că atunci când m-am trezit, totul era altfel. Eu eram altfel. L-am întrebat pe doctor și mi-a zis că nu e ceva neobișnuit pentru cei care au văzut moartea cu ochii. Și, la scurt timp după asta, am început să am vise care se adevereau. Și viziuni ciudate. Era ca și cum aș fi auzit gândurile oamenilor. Nu știu motivul, dar m-am hotărât că, atâta vreme cât aveam abilitatea asta bizară, puteam la fel de bine s-o folosesc ca să ajut oamenii.
Will: Și să primești bani pentru asta. Să-i ajuți pe oameni contra unui preț.
Doamna Bloome: Da, oameni ca tine. E oare din cauza tragediei? Adică din cauza asta ești atât de furios și de încăpățânat. Ai avut parte de-o tragedie.
Will: Cine nu a avut parte de așa ceva?
replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imperfecțiunea perfecțiunii
urăsc casele curate, ordonate, aliniate, conforme
nu-mi plac birourile fără hârtii și fără flori înecate în apă
detest nunțile, botezurile, înmormântările reușite
costumele asortate, rochiile la modă, frizeriile și coaforurile
viețile corect trăite după ceas și după tradiție
pozele de familie zâmbitoare pline de bucurie molipsitoare
oamenii hotărâți și determinați cu autopropulsie
fără întrebări gata să explice orice, oricui, oricând
cerul senin neumbrit de nicio îndoială
serviciul ideal bine plătit cu satisfacții profesionale
știutorii atotștiutori în știință vieții
nu-i înțeleg pe cei fericiți suficienți în limite
vecinii politicoși, colegii agreabili, rudele săritoare
nebântuiți, netulburați, vise fără coșmaruri
ape line, câmpii întinse, soare și lumină
nicio întrebare, nicio dilema, nicio îndoială
cât de plictisitoare poate să fie o viață impecabilă
tristă, obositoare, previzibilă, convenabilă
tot ce știu e că nu știu nimic din imprevizibil
caut frumusețea ca un burghiu în greșeli și căderi
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lista pețitorilor
Lista pețitorilor?! Deschisă
Pentru anul ce urmează-a fi
An prolific (sigur, pentru mine).
Amănuntul prim?! Nu vreau copii.
Nu vă-ngrămădiți a cere-o mână!
Cumpăniți! Vă spun că nu-i ușor...
Nu-mi doresc un soț așa, de formă.
Mi-aș dori să-mi fie de-ajutor.
Legea doi: să aibă loc de muncă
Co-asigurat să pot să fiu.
Întruniți această calitate?!
Îndrăzniți! Eu zic că nu-i târziu.
Și cum vine vorba de salarii,
Minim, vreau vreo zece milioane,
Căci cu bruma mea de patru sute,
Împreună, n-am muri de foame.
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un voyage... un infern
Enormă, orbitoare, lampa striga din cer,
du-te acasă, drace, aici nu e infern,
e noapte, vin copiii mâniei, cine-s ei?
Gladiatori de zahăr, părinți și porumbei,
sunt flame subterane, repetă-n vis bătrânii,
zeița răzbunării își aranjează sânii,
senină e demența, ca luna, ca un soare,
așteaptă că la ziuă toții faunii se-nsoară,
fug, mare spaimă este-ntre cele vinovate,
că nenăscuți copiii mâniei nu așteaptă,
au suflete pereche precum ciorapii albi,
rău răsplătiți savanții se lasă de-nvățat,
stai liniștit scholare, nu-i crimă, n-ai citit,
un accident, dar tat-tu pe ochi te-a cam plesnit,
în Biblie mai scrie că ochiu-i păcătos,
azi învățăm chimia să scoți aur pe dos,
din glie și salivă se face omul om,
Haim vrea să știe, viața e pasăre sau pom?
Dar moartea, dar durerea, ce fructe acre ai?
Întreabă Domnul aspru pe jalnicul Ianai.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre accidente și visare, adresa este: