adevăr şi mod de viaţă

Toate scopurile lumeşti conduc inevitabil spre suferinţă. Acumulările sfârşesc în risipire, construcţiile în ruină, întâlnirile în despărţire şi naşterile în moarte. Adevărul căilor care conduc la încetarea a ceea ce este limitator sunt: Punct de vedere corect, Vorbire corectă, Acţiune corectă, Mod de viaţă corect, Efort corect, Voinţă corectă, Atenţie corectă şi Meditaţie corectă.

Titi Tudorancea în Nirvana - tehnici de meditaţie
Adăugat de Cristian Muresanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne mulţumim să luăm medicamente, fără a ne schimba modul de viaţă, medicamentele nu vor fi decât paleative. E greu să faci oamenii să înţeleagă că singura metodă cu adevărat eficace este de a face schimbări în modul lor de a trăi.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofarea este decizia de a retrezi originea, de a se regăsi pe sine şi de a se ajuta cu toate puterile, prin acţiune interioară. Este adevărat că fiinţarea factică este primul lucru pe care-l atingem: este rezolvarea sarcinilor concrete, a imperativelor cotidiene. Însă voinţa de a duce o viaţă filosofică înseamnă să nu găseşti mulţumirea în acest cotidian, ci să trăieşti experienţa transformării muncii şi a împlinirii prin atingerea scopurilor în calea spre uitarea de sine şi astfel în pierdere şi culpă. Mai înseamnă luarea în serios a experienţei cu oamenii, a fericirii şi umilinţei, a reuşitei şi a eşecului, a întunericului şi obscurului, să nu uiţi, ci să-ţi însuşeşti în adâncul tău, să nu-ţi distragi atenţia, ci să prelucrezi în interiorul tău, să nu abandonezi, ci să clarifici, acesta este modul de viaţă filosofic. Poate fi atins pe două căi: în solitudinea meditaţiei, prin orice fel de contemplaţie, şi, pe de altă parte, printre oameni, prin comunicare, în înţelegere reciprocă, în acţiune comună, în discuţia şi tăcerea comună.

Karl Jaspers în Texte filosofice (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debusolare

Greu acela va răzbate
Ce de adevăr s-agaţă
Câtă vreme, în cetate,
E minciuna... mod de viaţă.

epigramă de Gheorghe Popescu-Ger din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul să le spună, chiar de proştii se adună, dacă nu-nţeleg, nu-i glumă, să le spună pe muteşte! Ceea ce [...] | Citeşte tot comentariul

Legenda spune că un chinez pe nume Lao Tse şi-a zis într-o zi "Ajunge!" (într-o traducere liberă din chineză), a încălecat pe un bivol de apă (posibil cu un colorit ruginiu) şi a pornit spre vest, către Tibet. Pe drum, cineva l-a oprit pe Lao Tse şi l-a întrebat dacă ar vrea să-şi scrie doctrina înainte de a pleca din oraş. Fiind un om leneş, Lao Tse şi-a adăpostit bivolul sub un şopron îndeajuns de mult cât să scrie cele 81 de versuri din Tao Te Ching. Când a terminat, şi-a pus bivolul în mişcare, aruncând clopoţelul lui omului şi a dispărut într-un orizont ceţos de legendă şi mit. Indiferent dacă legenda este legendă, sau dacă Lao Tse a existat cu adevărat, nu chinezul ar trebui să ne intereseze. Interesant este că Tao Te Ching este expresia perfectă a modului de viaţă taoist, sau în limbajul lui Huston Smith, o viaţă cu o linişte creativă în care "mintea conştientă trebuie să se relaxeze, să nu mai stea în propria sa lumină, să renunţe la ea astfel încât să poată pluti cu Tao prin univers."

citat din Dwayne Eutsey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neputinţa (2)

o femeie frivolă care-şi pierde-n fiecare zi câte-o şuviţă
e fluierată pe stradă şi ar vrea să se oprească / să le spună franc:
ea nu e câtuşi de puţin "una dintre acelea"!
buzele strident vopsite o sabotează / îi contrazic adevărul
îşi trece mâinile peste tâmplele dezgolite

încearcă din când în când câte un surâs în colţul gurii
şi-l reprimă repede / îl amână pentru "data viitoare"
de mult nu mai merge la coafor / îşi aranjează cum ştie mai bine
puţinele fire rebele / încărunţite. oftează des şi răsuflarea grea
îi zdruncină intimitatea

poartă haine largi. aşa îşi poate masca (supremă autoiluzionare!)
şoldurile diforme / oasele ieşind inestetic din sine
cochetează accidental cu snobismul / mondenităţile şi trage
câte-un fum de Double Happiness / nu ţine
se-neacă / tuşeşte gol / evocă. o trecere...

aseară a-ncercat să-şi schimbe modul de a gândi / modul de viaţă:
s-a privit îndelung în palmă / a fost sigură că destinul ei era cel mult o farsă...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!