Citate despre aerul curat și plimbare
citate despre aerul curat și plimbare (inclusiv în versuri).
Te-ai gândit că o mică plimbare mi-ar face bine? Puțin aer curat...
Jojo Moyes în Înainte să te cunosc
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Când plouă lin în primăvară,
Toți zic: "Să dea Domnul, să dea!"
Și tu te culci pe prisp-afară,
Mai vezi pe cer și câte-o stea...
E cald și ploaia răcoroasă
Ozon în aerul curat
În urmă-i lasă; drăgăstoasă
Natura toată-i un pupat.
Se pupă corbi, de bucurie
Că au scăpat de iarna grea;
Se pup brabeți cu gălăgie,
Și iată și o rândunea...
Și-o barză... calcă cu măsură
Cu pasul grav, explorator,
se plimbă chiar prin bătătură
Cu aerul nepăsător.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la aerul curat și plimbare, dar cu o relevanță mică.
Vorbesc de sport, nu de exerciții, îmi place orice mă scoate afară, cum ar fi schiatul, alergarea, bicicleta sau călăria. Cred că e mai ușor să faci toate astea în America, dar recomand să faceți mișcare 45 de minute pe zi, chiar dacă e doar o plimbare la aer curat.
citat din Elle Macpherson (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Își pregăti rapid un ceai aromat, fierbinte, puțin îndulcit, pe care-l bău, savurându-l în tihnă, apoi ieși pe suprafața albă a planetei, ca să se împrospăteze. Știa că aerul de afară îi va face bine, îl va înviora; aerul acela alb, atât de curat, de îmbietor... O mică plimbare îi va fi de folos, după cum se gândea el, deci ieși afară, pe suprafața albă, imaculată a planetei și nu regretă hotărârea luată. Aerul alb, dens, neuniform, îl înconjură inevitabil. Era atât de plăcut să simtă cum îl trage în piept, cum îi pătrunde în organism, invadând benefic fiecare celulă a corpului său, purificându-l parcă; cu adevărat o gură de aer curat. Se simți relaxat, revigorat.
citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mickey: Acum o lună cam, am avut o zi în care simțeam că am ajuns la capătul puterilor. Nu mai voiam să trăiesc într-o lume fără Dumnezeu. Am pușca asta, care, mă crezi sau nu, am încărcat-o și am dus-o la tâmplă. Și-mi amintesc că mă gândeam că gata, o să mă sinucid. Dar dup-aia mi-am zis... și dacă mă înșel? Dacă Dumnezeu există? În cele din urmă, nimeni nu știe asta. Apoi m-am gândit că nu, nu e suficient, vreau certitudini. Și-mi aduc aminte foarte clar că ceasul ticăia, iar eu stăteam acolo nemișcat, cu arma la tâmplă, întrebându-mă dacă să trag sau nu. (Arma se descarcă.) Dintr-odată, arma s-a descărcat. Fusesem atât de încordat încât degetul meu a apăsat pe trăgaci fără voia mea. Dar transpirasem suficient de mult ca arma să alunece de pe tâmpla mea și să nu mă nimerească. Brusc s-au adunat vecinii la ușă și... mă rog, scena a fost de iad. M-am dus la ușă, nu știam ce să spun, eram jenat și confuz și în mintea mea totul se derula cu o sută de kilometri pe oră. Și mi-am dat seama că trebuie să ies din casă, să simt aerul curat și să-mi limpezesc gândurile. Îmi aduc aminte că m-am plimbat pe străzi atât de mult că nu mai știam ce e cu mine, totul părea atât de violent și ireal. Am hoinărit o vreme, trebuie să fi fost ore. Mă dureau picioarele, îmi simțeam capul greu, trebuia să mă așez jos, așa că m-am dus la un cinematograf. Nu știam ce film rulează, doar aveam nevoie de un moment de liniște ca să-mi adun gândurile, să găsesc o logică pentru a reseta lumea pe o perspectivă rațională. M-am dus sus, la balcon, și m-am așezat pe scaun. Mai văzusem filmul de atâtea ori când eram copil, dar întotdeauna mi-a plăcut. Și cum mă uitam la actori, prins în acțiune, mă întrebam cum să te gândești să te sinucizi? E atât de stupid. Uite-i pe oamenii aștia din film, sunt atât de amuzanți... ce importanță mai are că adevărul e întotdeauna dureros? Și ce dacă Dumnezeu nu există și trăim o singură dată și asta e tot? Și totuși, de ce să nu vrei să trăiești? Doar nu e toată viața asta un obstacol. Și mă gândesc că ar trebui să încetez să îmi mai distrug viața căutând răspunsuri pe care nu le voi găsi niciodată și să mă bucur de atâta cât e. Și poate, cine știe, mai e ceva și după. Șansele sunt mici, dar... e tot ce știm.
replică din filmul artistic Hannah și surorile ei, scenariu de Woody Allen (7 februarie 1986)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina de la capătul tunelului
Gândește-te că vine timpul și vom îmbătrîni,
vom fi niște epave în fața celor tineri,
vom sta mult în casă ieșind câte puțin,
dar vrem să ne plimbăm, sau să mergem la munte,
să vedem natura verde, sau apusul soarelui la mare,
să lăsăm grijile și durerile pentru locuri frumoase și aer curat.
Crezi că se mai poate să-ntinerești și să te simți mai bine?
E greu să oprești amnezia, să oprești acea clipă de sfârșit,
dar se mai poate să trăiești din amintiri,
să deformezi ușor realitatea din viața ta
și să te visezi mereu că ești în grădina cu flori parfumate,
în livada cu meri, caiși și pruni zâmbind cu inima plină de bucurie,
la fel ca un copil ce se bucură de noile lui jucării.
Privești în jur la noutățile apărute și te minunezi
de felul cum se îmbracă lumea și timpul trece mai repede așa,
dar deodată răul apare și timpul dispare-n univers
și tu simți chemarea Domnului cu o lumină puternică,
ce o vezi tot mai aproape ajungând ușor la capătul tunelului.
poezie de Eugenia Calancea (25 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crunta gravitație
Te duci la munte, totul e frumos,
Aer curat și multă vegetație,
Dar când aluneci te întinzi pe jos,
Cine te trage? Crunta gravitație.
Mănânci prea mult și burta ți-a crescut,
Să scapi de ea, ajungi la operație.
De ce-ți atârnă? Poate n-ai știut,
Dar acționează crunta gravitație.
Te îmbeți la bar când bei cu un amic,
Iar mersul ți-e nesigur, ce senzație!
Genunchii nu te-ajută cu nimic
Cine-i înmoaie? Crunta gravitație.
Înveți din greu, gândești și calculezi,
Dar nu poți rezolva o ecuație
Și capul pe hârtie îl așezi,
Cine te-ndoaie? Crunta gravitație.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (19 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Masa și Scaunul
I
Zise Masa către Scaun
"Îmi vine să scârțâi și să scheaun,
Mă doare capul de căldură,
Iar la fiecare picior am câte-o bătătură!
De-am avea și noi parte de-o plimbare,
Am mai schimba o vorbă despre una-alta sau cutare!
Te implor, hai afară până nu mă vezi knock-down!"
Zise Masa către Scaun.
II
Scaunul, privind spre Masă:
"Fată, ideea asta tu deoparte lasă,
Cu vorbe goale prea te-îngrași,
Știi doar că noi nu putem face nici doi pași!"
Zise Masa c-un oftat:
"Ți-e teamă să ieși la aer curat?
Am câte ai și tu, patru picioare,
[...] Citește tot
poezie de Edward Lear, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre aerul curat și plimbare, adresa este: