agricultură şi femei

Numai după inventare agriculturii, locul femeii în ierarhia religioasă devine foarte important.

Mircea Eliade în Încercarea labirintului
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Vreau să spun...
Femeia: Ştiu! Vrei să spui că femeile sunt schimbătoare! Ceea ce e fals! Voi, bărbaţii patriei, sunteţi labili, abili şi debili în acelaşi timp! Voi aţi pierdut războiul daco-roman!... Din cauza voastră au năvălit italienii lui Traian peste Sectorul Agricol Ilfov!
Autorul: Iubito! Au trecut două mii de ani de-atunci...
Femeia (cu pasiune): Ce înseamnă două mii de ani pe scara infinită a timpului? De pe câmpul de luptă, aţi fugit, ca iepurii de câmp! Şi-aţi lăsat leagănul etno-genetic în grija noastră, a femeilor... (Îşi mişcă braţele, ca şi cum ar legăna un copil.) Iar noi, n-am avut de ales. A trebuit să învăţăm latina vulgară... A trebuit să formăm poporul român!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există trei metode simple de a pierde bani. Cursele sunt cea mai rapidă, femeile - cea mai plăcută, iar agricultura - cea mai sigură.

citat din Lord Jeffrey Amherst
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: De ce ieşi cu o femeie care probabil şi-a pierdut virginitatea în timpul celui de-al doilea război mondial? Şi cunoascând-o, probabil că nu cu unul de-al nostru.
Alan: În primul rând, nu ieşim împreună. O însoţesc la un eveniment de caritate. Şi, în al doilea rând, vârsta ei nu are importanţă. Singurul lucru care contează este interiorul unei persoane.
Charlie: Da, bine, singurele lucruri din interiorul ei sunt praf şi carne nedigerată de mastodont.
Alan: Nu e chiar atât de bătrână, Charlie.
Charlie: E, haide, pun pariu că a fost martor ocular la naşterea agriculturii.
Alan: Încetează!
Charlie: Probabil că poza ei de absolvire a liceului este pe un perete de peşteră din Franţa.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sperietoarea de ciori

Apoi am înfipt prăjina în pământ,
cu sperietoarea de ciori cu tot.
Este mai bine aşa pentru copiii din oraş care au temă
pentru acasă fotografii cu muncile agricole.
De unde să ştie ei ce sunt muncile agricole, săracii copii?

Privesc pe drum femeile frumoase, cele care nu sunt chiar
perfecte, ci au o tuşă de măiestrie artistică specifică,
ceva ce lasă o impresie bună ca ansamblu. Ca o pictură
adevărată, nu ca o regină a frumuseţii într-o fotografie
cu înaltă rezoluţie spectrală şi spaţială. Ele au rezoluţia în ochi.
Mie îmi plac cel mai mult femeile inteligente, la care vezi
o lumină bună în privire, parcă limpede, senină,
fiindcă au aripile lor proprii. Celelalte împrumută aripi şi devin zâne
ca fluturii. Cele bune şed într-o scorbură de soc bătrân şi prepară
ceai aromat pentru bătrâneii din trenul personal de pe ultima linie
cu trenuri lente. 2 lei ceşcuţa din carton şi 3 lei ceşcuţa din ceramică.

Copiii de la şcoala 1848 au luat trenul la linia 1 de lângă peronul
cu casa de bilete. Ningea cu confetti pe geamurile trenului,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima Romă

În lumina ucigaşă a zilei mă înfăşor ca într-o togă
aurită şi grea, cu picioarele în sandale străbat bulevardul
transformat în colb al acestui oraş calamitat.
Merg ca un împărat biciuit şi exilat şi aştept venirea
nopţii, caut densitatea amplă a întunericului, siguranţa
respiraţiei libere, neconstrânse, ţipătul fecioarelor dedate
violului într-un câmp al iluziilor, redat agriculturii urbane,
zgomotul unei birje pline cu muscali beţi şi femei,
în goană de mai bine de un secol, mirosul acela răcoros,
puţin umed al evadării clandestine, fără un scop precis, sau
imediat confundabil. În jurul meu – urlătoarele automobile
cu nenorociţi, nesfârşitele vitrine ale nimicului, mulţimile
inutile şi pieritoare de oameni, coloşii drepţi şi verticali
din piatră, cu poveştile lor încremenite ori născuţi cu
limbile tăiate.

Semizeul a poposit în piaţa centrală, dar nimeni nu se uită
la el. Stă pe un piedestal şi asudă ca o curvă fără ventilator,
lumea crede că e un simplu om, vreun nebun, vreun actor
rămas pe drumuri, nimeni nu-i bănuieşte jumătatea zeiască.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!