agricultură şi timp

Ţăranii aşteaptă luni de zile, în faţa silozurilor, să li se plătească grânele, ceea ce confirmă vitalitatea agriculturii noastre.

aforism de Iva Mazuranic, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul elevului la examenul de la liceul agricol

"Când e timpul ce se cere,
Dacă ştii cu-adevărat,
Pentru culesul de mere?"
"Când e câinele legat."

epigramă de Petre Gigea-Gorun din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agricultura anului 2000

Dă ţăranul, azi, la sapă,
Cu asemenea avânt,
Că e totul numai apă
Şi-n curând, va fi pământ!...

epigramă de Ioan Toderaşcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imediat după agricultură, înşelătoria este cea mai mare industrie a zilelor noastre.

citat clasic din Alfred Nobel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va trebui să facem campanie agricolă de toamnă tot timpul.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Vreau să spun...
Femeia: Ştiu! Vrei să spui că femeile sunt schimbătoare! Ceea ce e fals! Voi, bărbaţii patriei, sunteţi labili, abili şi debili în acelaşi timp! Voi aţi pierdut războiul daco-roman!... Din cauza voastră au năvălit italienii lui Traian peste Sectorul Agricol Ilfov!
Autorul: Iubito! Au trecut două mii de ani de-atunci...
Femeia (cu pasiune): Ce înseamnă două mii de ani pe scara infinită a timpului? De pe câmpul de luptă, aţi fugit, ca iepurii de câmp! Şi-aţi lăsat leagănul etno-genetic în grija noastră, a femeilor... (Îşi mişcă braţele, ca şi cum ar legăna un copil.) Iar noi, n-am avut de ales. A trebuit să învăţăm latina vulgară... A trebuit să formăm poporul român!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi anul acesta a fost un an al tranziţiei; al tranziţiei industriei către agricultură.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, iartă-ne, că tare idioţi mai suntem

punem mână de la mână şi construim dezastre
ca pe nişte fericite evenimente
ridicate la puterea piramidelor
vopsite decent în purpură
poleite apoi în foiţă de aur
ca mai toate rahaturile ştampilate
drept marfă premium

doamne iartă-ne
că oricum nu suntem buni de altceva
am acoperit planeta asta cu plastic
şi cu absolut toate nimicurile
de nu mai avem loc
în curând vom căra mizeria în cosmos
vom invada spaţiile cu peturi
până şi găurile negre vor sucomba
sub agresiunea firmelor de salubritate
şi a molozului stelar

suntem precum gândacii din filmele sf americane

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: De ce ieşi cu o femeie care probabil şi-a pierdut virginitatea în timpul celui de-al doilea război mondial? Şi cunoascând-o, probabil că nu cu unul de-al nostru.
Alan: În primul rând, nu ieşim împreună. O însoţesc la un eveniment de caritate. Şi, în al doilea rând, vârsta ei nu are importanţă. Singurul lucru care contează este interiorul unei persoane.
Charlie: Da, bine, singurele lucruri din interiorul ei sunt praf şi carne nedigerată de mastodont.
Alan: Nu e chiar atât de bătrână, Charlie.
Charlie: E, haide, pun pariu că a fost martor ocular la naşterea agriculturii.
Alan: Încetează!
Charlie: Probabil că poza ei de absolvire a liceului este pe un perete de peşteră din Franţa.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Am fost nedumerit de ce în ţară
E lumea cam de toate sictirită,
De preţuri, de corupţie, de mită...
Guvernul, c-ar vopsi o altă cioară,

Pân' ce-am ajuns acasă, personal,
După treizeci de ani peste Pacific,
Să aflu-n prima zi şi să edific
Dilema,-n modul cel mai raţional ;

De cum am coborât din avion,
M-a luat un bagajist de geamantan
Şi pân' s-ajung la viză, un roman
Mi-a înşirat să fiu cu toate-n ton:

De şpagă, de corupţie, de pile,
De gropi ce nu au loc nici pe trotuar...
Iar să fi fost măcar parlamentar,
Cu el toate mergeau ca pe şenile,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală: Azi, eu cred că aceasta-i întrebarea: cât costă, la cursul zilei, un ţăran român, bun de... prăsilă!
Tândală: Păcală!
Păcală: Stai aşa! Agricultura nu se face cu... falsă pudoare! Sau cu specialişti imaginari!
Tândală: Aşadar, ţăranul român nu-i... convertibil!
Păcală: Aşa... dar!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (aprilie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino cu mine la ţară

Casă în construcţie cu ramuri uscate, ca păianjenii, în schele
Înalţă-te în ceruri cu seninătate
Până când norii ţi-or sluji de perdele
Şi stelele: mulţămirea lămpilor pe balcoane înserate.

Între doi castani împovăraţi ca oamenii ce ies din spital
Crescu cimitirul ovreiesc - din bolovani;
La marginea oraşului, pe deal
Mormintele ca viermii se târăsc.

Docarul galben ne aşteaptă în faţa gării
În mine se rup trestii cu foşnet de hârtie
Vreau să mă sfârşesc încet de-a lungul ţării
Şi să-mi ezite sufletul ca dansatorul pe frânghie.

Rătăcesc prin pădure
Cerşetori ţigani cu barbă de cenuşă
Că ţi-e frică dacă-i întâlneşti
Când îşi freacă soarele pleoapa pe poteci.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tristan Tzara (1915)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am făcut Facultatea de Filosofie, apoi am lucrat la ziarul "Scânteia Tineretului", care era pe atunci o navă-şcoală, cu mari personalităţi ale timpului. Generaţiile se schimbau în jurul meu. Am rămas la ziar, am lucrat în secţia de ştiinţă şi cultură (nu la agricultură, cum au spus unii răuvoitori), am făcut primele pagini de ştiinţă. Am cunoscut multe personalităţi, pentru că am luat interviuri unor oameni de mare ţinută. Făceam în paralel Facultatea de Filosofie şi umblam în amfiteatrele tuturor facultăţilor, de ştiinţe juridice, de matematică. Am avut parte să cunosc acea generaţie de cărturari teribili, de la George Călinescu la Tudor Vianu. Aveam o anumită nevoie de interdisciplinaritate. Simţeam gazetăria ca pe o voluptate.

citat clasic din Iosif Sava (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă (Pamfletul omului nou)

Să fiu ceva, înţeleg,
Ce să fiu, e greu s-aleg...
Din atâtea meserii
Cunoscute de copii.
M-aş face şi eu zidar,
Dar mă umplu de mortar.
Cismar, mi-ar trece prin cap,
Dar mă murdăresc cu pap.
Fierar, ar fi toate bune,
Dar mă mânjesc cu cărbune.
Croitor, pot să mă fac,
Însă mă înţep în ac.
Tapinar, ar fi mai bine,
Dar cade vreun pom pe mine.
La câmp, ca agricultor,
Ar fi mai atrăgător,
Dar prea este mult noroi
Când e culesul în toi.
Ca brutar şef-cocător,
Prea te coci lângă cuptor,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agricultură

Popuşoii, deşi au crescut, neprăşiţi, sunt galbeni,
buruianul pare a-i năpădi.
n-ar fi târziu nici de prăşit (dar cine?, când?),
nici de dat cu ierbicid (riscând să pierd fasolele şi bostanii).
Ieri am cules şi am preparat primele păstăi,
copiilor le-au plăcut.
Ar mai fi păstăi şi-n altă parte?
Prima cloşcă a dispărut, ieri am văzut-o ultima oară, intrând la Savasta.
O găină stă cloşcă pe nişte ouă stricate de vreo două- trei săptămâni,
n-am văzut-o deloc pe-afară.
Cea neagră stă şi ea cloşcă, dar nu tot timpul.
Am vorbit aseară cu mama ta despre cloşti, despre ouă.
Dar astăzi telefonul nu mi-a permis nicio convorbire,
şi nici n-am mai fost la oraş (e prea cald).

poezie de Marius Irimia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La infinit se împart doar clipele născute moarte

înainte ca cineva să găsească pătratul ipotenuzei
pe nil trecea un crocodil
fără niciun trilu lilu
cu mult înaintea reţelelor de socializare
când încă mai creştea sub piramide timpul
aşa ca o banalitate ocupată cu diverse minuni

aproape inutil
din şapte-n şapte număram duminicile
doar s-or întoarce păsările de foc la cuib
să pună de-un univers sub pene
cum fac uneori dumnezeii înainte de a inventa raiuri

între timp nilul se ocupă de agricultură
iar faraonii joacă la două capete nemurirea
ca într-o căutare absurdă de pokemoni
şi nu pot să nu mă întreb
dacă păsările măiastre ştiu a glăsui
precum privighetorile
sau doar se străduiesc să nu moară

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fapt divers (Baladă)

Zori de zi primăvăratic
La sfârşit de Făurar,
Orizontu-i de jăratic,
Iar câmpul, peisaj rar.

Este pe sfârşite iarna,
Ici-colo, ceva zăpadă,
Făt Frumos şi Cosânzeana
Au plecat la promenadă.

Merg obişnuit în rând,
Potrivindu-şi paşii lor,
Parc-au citi de curând
Codul Manierelor.

Par în plină tinereţe
Poate că-n Luna de Miere,
Dar respectă cu stricteţe
Regulile Rutiere.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Domnul ministru al Educaţiei Sorin Cîmpeanu este o personalitate ştiinţifică specializată în ştiinţe agricole şi în îmbunătăţiri funciare, cu o experienţă managerială solidă, absolvent al Colegiului National de Apărare "Carol I" şi al Colegiului Naţional de Informaţii [SRI] cu programe de specialitate, între trei şi şase luni de zile. Pentru a produce şi coordona elaborarea unor Proiecte de Legii ale Învăţământului românesc de importanţă vitală pentru societate trebuie să deţii însă o Conştiinţă Universală, Umanistă, Socială de mare anvergură, proeminentă care să consolideze Şcoala Românească în competiţia acerbă cu celelalte sisteme educaţionale europene, mondiale. Conştiinţa Universală atrage lângă tine, ca ministru, cele mai înalte competenţe, academice din învăţământul românesc. Domnul ministru Sorin Cîmpeanu este o personalitate, în esenţă, utilă domeniului său, Ştiinţe agricole şi Îmbunătăţiri funciare, având şi o cultură de securitate destul de pozitivă. Domnul ministru a fost susţinut masiv politic de mai multe partide parlamentare. Are o carieră pronunţat politică."■
Prof. Dr. Adrian IBIŞ

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş;
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca şi agricultura. Semeni seminţe bune sau rele, le uzi şi le pliveşti de buruieni, apoi le aperi de dăunători şi de urgiile naturii, iar la sfârşit culegi recolta pe care tu însuţi ai semănat-o. Oamenilor le este greu să accepte pe deplin întreaga responsabilitate care vine din aceste afirmaţii. Spui că nu e vina ta că acum nu îţi găseşti un serviciu, că e criză şi încerci să mă convingi că tu eşti bine intenţionat şi soarta e rea. Iar eu am să te pun să îţi aduci aminte că în ultimii 5 ani ai deschis televizorul în loc să citeşti o carte. Că în loc să îţi dezvolţi abilităţi pentru a deveni foarte bun la ceva, ai stat pe calculator şi ai frecat menta. Ai sădit seminţele lenei şi comodităţii care azi au rodit şi te-au făcut să fii gras şi sărac. Cu alte cuvinte: Educaţia este noua religie! Educo adică a dezvolta din interior.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima Romă

În lumina ucigaşă a zilei mă înfăşor ca într-o togă
aurită şi grea, cu picioarele în sandale străbat bulevardul
transformat în colb al acestui oraş calamitat.
Merg ca un împărat biciuit şi exilat şi aştept venirea
nopţii, caut densitatea amplă a întunericului, siguranţa
respiraţiei libere, neconstrânse, ţipătul fecioarelor dedate
violului într-un câmp al iluziilor, redat agriculturii urbane,
zgomotul unei birje pline cu muscali beţi şi femei,
în goană de mai bine de un secol, mirosul acela răcoros,
puţin umed al evadării clandestine, fără un scop precis, sau
imediat confundabil. În jurul meu – urlătoarele automobile
cu nenorociţi, nesfârşitele vitrine ale nimicului, mulţimile
inutile şi pieritoare de oameni, coloşii drepţi şi verticali
din piatră, cu poveştile lor încremenite ori născuţi cu
limbile tăiate.

Semizeul a poposit în piaţa centrală, dar nimeni nu se uită
la el. Stă pe un piedestal şi asudă ca o curvă fără ventilator,
lumea crede că e un simplu om, vreun nebun, vreun actor
rămas pe drumuri, nimeni nu-i bănuieşte jumătatea zeiască.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!