alchimie şi moarte

Alchimie organică. Moartea dizolvă, naşterea recoagulează.

aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesajul meu nu este o doctrină, o filozofie. Mesajul meu este o alchimie, o ştiinţă a transformării, aşa că numai cei care-mi vor permite să le distrug fiinţa ignorantă şi limitată pentru a putea renaşte spiritual, numai aceşti oameni curajoşi să vină să mă asculte, deoarece pentru ceilalţi, ceea ce voi spune eu va fi foarte periculos. Ascultându-mă, faceţi primul pas către renaşterea spirituală. Nu este o filozofie la adăpostul căreia să vă simţiţi mai în siguranţă; nu este o doctrină în care să vă găsiţi consolarea. Mesajul meu nu este o simplă comunicare verbală. Este mult mai periculos decât atât. Este moarte şi renaştere spirituală.

citat celebru din Osho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteptare de zori

o lună tăcută
pierdută în aşteptare
cu freamăt de gânduri târzii
o geană de lumină din strădania cerului
de a fabrica alchimia misterului
despre viaţa ca trecere prin moarte
despre viaţa cu mască
când te trezeşti
şi te prefaci că ai reuşit să adormi
ce doare...

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt motiv care străbate gândirea Renaşterii, pentru a asuma, la Giordano Bruno, expresia etică şi cea mistică este acela al morţii şi renaşterii iniţiatice. Îl întâlnim mai ales în operele de alchimie, laolaltă cu motivul "coincidentia oppositorum", exprimat prin faza procesului alchimic numită "coniunctio".

Ioan Petru Culianu în Iocari serio – Ştiinţă şi artă în gândirea Renaşterii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul de final

O să mor în poezie
Ca-ntr-un pântece de mamă,
Preţ de dragoste şi dramă
Plăsmuit de alchimie.

Nu vreau nicio părtăşie,
Când odihna se proclamă,
O să mor în poezie
Ca-ntr-un pântece de mamă.

Cu nespusă viclenie
Inchiziţii mă reclamă,
Le desfid căci nu mi-e teamă,
Doar mi-e silă de prostie.

O să mor în poezie.

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul de final

O să mor în poezie
Ca-ntr-un pântece de mamă,
Preţ de dragoste şi dramă
Plăsmuit de alchimie.

Nu vreau nicio părtăşie,
Când odihna se proclamă,
O să mor în poezie
Ca-ntr-un pântece de mamă.

Cu nespusă viclenie
Inchiziţii mă reclamă,
Le desfid, căci nu mi-e teamă,
Doar mi-e silă de prostie.

O să mor în poezie.

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

Umbre albastre. O, voi negri ochi cu duioşie
Prelung mă privesc în treacăt de amiază
Sunet de chitară blând toamna acompaniază
În grădină, dizolvat în maro leşie.

A morţii grave umbre se întind
Mâini de nimfe, la roşii sâni sug cu voioşie
Pierdute buze decăzute şi-n neagra leşie
A tânărului insolite bucle se preling.

Comentarii

Există trei versiuni ale acestei poezii, care arată o evoluţie remarcabilă a imaginilor naturii, mai presus de toate a plantelor, dintr-o lume picturală orientată spre lumea picturală a celei de-a treia versiuni, cu dominare a imaginii corpului uman. Prima versiune este intitulată "Tăcere", a doua "Melancolie". Noi ne ocupăm de varianta "Melancolie", cea din ediţia definitivată de autor.
"Negri ochi", "mâini de nimfe", "roşii sâni", "buzele decăzute" şi "bucle se preling", în cea de-a treia versiune prezentă şi concep o imagine corporală erotică care nu este legată de un singur corp ci de o relaţie difuză de corpuri diferite.
Foarte iritantă pare "leşia" care apare de două ori, odată "maro" şi odată "neagră". Importanţa asocierilor asonante sunt la Trakl bine-cunoscute. Prin urmare, suntem autorizaţi să vedem cu certitudine "leşie" prin cuvântul "duioşie" şi referinţa la "dizolvat".
Ca titlu Trakl foloseşte "Melancolie" care face referire la o tradiţie cultural-istorică, în care melancolia a fost asociată cu teoria învăţăturii medicale, astrologie şi alchimie.
O referinţă despre "Melancolie" ar putea fi "Melancolia" lui Albrecht Dürer din 1514. În acest context, este de asemenea de înţeles că enigmaticele "leşii" din această poezie se referă la procesul de purificare alchimică. De asemenea, "leşia" era o parte esenţială a băii de vindecare medievală şi de curăţare/spălare.
Când la Trakl leşia este maro sau neagră el creează o imagine opusă ce corespunde imaginii "bilei negre a ficatului", care a fost atribuită melancoliei în medicina antică.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentul când macii surprind prin tăcere

de parcă eliberarea ar emite un sunet
străin nouă,
celor cu mai puţine şanse decât lumea
de sulf,
o mână plină de vene decupa din coaja copacilor
soarele stors de căldură.

nopţile înseamnau tăceri prelungite,
boncănind precum cerbii la verdele primăvăratec,
în mintea mea focul trebuia să alunge
un demon.
mă ghemuiam între sânii tăi şi cana de ceai,
în loc de medicament,
prin aburul violet simţeam forma de lapte a unui sărut
ce nu se îndura să respire.

prin noi curentul electric îşi desăvârşea alchimia,
celulele stem se împerecheau într-o joacă
de-a mama şi tata.
pornind de la naştere,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)Vertebrate

Cad umbrele rătăcitoare
Peste a firii iz de spumă,
Cu râncezime îşi hrănesc
Infatuarea ce afumă.

Amorul se preumblă-n versuri
Cu pricepuţi ai arcei goale,
Şi-n spiritul cel animalic
Cresc coarnele originale.

Bătaia cordului pragmatic
Aruncă spirite-n extaz,
Curg vorbe în iureşul lumii, –
Linguşitoare, după caz!

Perpetuează-n viaţa lină,
Fără oprelişti sau eforturi,
Scursuri din zarea somnambulă
Cu ani împachetaţi în mofturi.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)Vertebrate

Cad umbrele rătăcitoare
Peste a firii iz de spumă,
Cu râncezime îşi hrănesc
Infatuarea ce afumă.

Amorul se preumblă-n versuri
Cu pricepuţi ai arcei goale,
Şi-n spiritul cel animalic
Cresc coarnele originale.

Potopul cordului pragmatic
Aruncă spirite-n extaz,
Curg vorbe în iureşul lumii, –
Linguşitoare, după caz!

Perpetuează-n viaţa lină,
Fără oprelişti sau eforturi,
Scursuri din zarea somnambulă
Cu ani împachetaţi în mofturi.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Petre (20 septembrie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de graţie din tandrul "Te iubesc!"

... în fagurele minţii descriu boema cerului cu mierea pasiunii din mirul auriu...

Revin să-mi potolesc în Tine setea minţii
pe lipsele de sens vrea dorul dezvelit
vectorul să-l descrie apostolii şi sfinţii
pe capătul scânteii din darul zămislit.

Ajunşi la poarta cerului au aripi radicalii,
valenţele pe plan se-afirmă de actori,
izvorul l-au secat în nopţi de chin vasalii,
progenitura-i geme născută-n sărbători...

Conţine oare lacrima atomi din zorii morţii?
Şi cum un echilibru se naşte-n rana ciută?
Surăsul copt din patimi şi ars în soba sorţii
răbdarea-l plămădeşte din suferinţa mută.

Lipseşte matematica-n cărările durerii
şi nici figuri de stil nu are drumul zilei...
De ce atunci în cuget valenţile puterii

[...] Citeşte tot

poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!