Citate despre alfabet și lumină
citate despre alfabet și lumină (inclusiv în versuri).
Stelele cele mai luminoase au numele lor și sunt însemnate și cu literele alfabetului grecesc. Astfel, alfa din Taurul e numită și Aldebaran, alfa din Ursa Mare e numită și Duhbe. Alfabetul grecesc e ușor de învățat, în 15-20 de minute oricine va putea să-l știe.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâierea miresmei de tei
Floarea de mac imită singurătatea
unui cuc ascuns în lumina stelelor.
Cocori ce uită-n zbor verticalitatea
spun că lumina ne-aduce stele de dor.
Doar floarea aduce bucurii pe zâmbet
pe un drum de petale cu urme de pași.
Minciuna arde un indescifrabil alfabet
care nu acceptă-n pădure chiriași.
Întunericul orb ne ține de mână,
aduce dimensiuni alese din nimic,
ceața face melancolia stăpână,
dar eu voi rămâne cu o floare amic.
Am fugit de vacarm pe umbroase alei,
însă n-am aflat drumul spre eternitate,
am doar mângâierea miresmei de tei
pe culorile din amintiri adunate.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie de înviorare
A trecut timpul și eu mă asemăn unui plop,
Unei salcii în vibrație de lumină...
Am să mă deschid, pentru a vibra...
Am să culeg zâmbete din lumi îndecise.
Am să-mi dezvoltat intuiția și am să devin înger.
Lumina devine rază a sufletului,
Magia devine realitate spre care eu converg
Oglinda e reprezentarea frumosului din suflet
Poți culege vis, creație și lumină...
Vibrația reînnoirii spirituale.
Sufletul renaște în Lumină,
Dincolo de alfabetul latin...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică
Aș vrea să suflu, dar mi-e tare greu...
La fiole e și mai greu
Cum nu consum alcool mi-e greu de tot
Să pot curma viteza-n fiecare plop
Și dacă tu-mi vei lumina...
Pe mine mă vei captiva
Și vei gândi că vreau un bec aprins...
Dar tot aprins va sta cât voi dormi?
Nu vreau un ceas pe masă...
Nici unul la mână...
Timpul măsoară doar anii fără rost...
Pe cei ce-mi vor schimba destinul îi luminează
Nu le da decât să guste din lumina cu gust de gutui
Să doarmă cu stele-n vis și să acopere toate miraculoasele flori
Sunt aici să-ți desenez iubirea...
Ea are culori mii și mii...
E tot ce-mi stă aproape, e trăirea...
Din care mă scald în vibrații alese
Am sa înviu cu fiecare coală de hârtie
În care-mi pot urni literele și alfabetul luminii.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alfabet necunoscut
Dimineața sapă la rădăcina lucrurilor
dând roua la o parte nu mai mult
decât ține viața primei secunde,
sapă în palma bătătorită a luminii,
Astfel se naște ziua,
scoțând capul ei somnoros,
cu broboane de vis pe frunte,
întrebătoare:
Ce vrea să afle săpând,
încordându-se?
De sub stratul subțire de timp,
de aer,
dat la o parte, pâlpâind,
câteva semne indescifrabile...
Ce alfabet necunoscut
vorbește în numele adevărului?
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la alfabet și lumină, dar cu o relevanță mică.
Aripi
Prin al vieții mare poate, mintea mea o rătăcesc,
Și de bunăvoie singur cu speranțe m-amăgesc,
Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite,
Urmărindu-le sub farmec, cu privirile uimite.
Poezie! Tu atuncea, și când umblu, și când stau,
Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau;
Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare
Și-ntâmplările-așteptate le aștept fără-ncetare!
Aci dau de o comoară ce se află-n al meu drum
Și mă-mbăt de bogăție cum te-mbeți de un parfum.
Aci văd că tot poporul mă ridică la mărire,
Fermecat de-o vorbă numai, de-o mișcare, de-o privire,
Aci sutele de veacuri ce-au să nască vin pe rând
Cu minuni strălucitoare ca să umple al meu gând.
Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată,
Coifurile scânteiază, tobele încep să bată...
Aci statele din lume vânturându-le, în mine
Simt din nou tumultul vieții și renasc dintre ruine.
Aci singur și de lume izolat, adâncul cer
Îmi deschide poarta sacră a obștescului mister
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
La școala vieții
abecedarul arborilor l-am învățat mimetic
de pământ aer apă știu că depind și eu
în conștiință e un arbore genetic
în care cresc un fruct dorit de Dumnezeu.
alfabetul iubirii sângele îl rostește
fanteziile naturii mult mă motivează
un munte de speranțe în înălțime crește
și poartă pe creste o cunună de rază.
la școala vieții sunt docilă elevă
învăț din greșeli învăț prin contemplare
setoasă de lumina cu divină sevă
transpun în slove orice întâmplare.
nu trăiesc în sihăstrie nici în asceză
mă avânt spre stele în mare viteză.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, Iisuse!
Corona este o matrice...
Una satanică.
Fiecare literă are un corespondent numeric în alfabet.
Și adunându-le pe toate acestea apoi atașând
Numărul literelor ce formează cuvântul,
Vom obține cifra ce îndoliază
Întreg Universul.
Acum plâng! Nu pot să scriu mai departe
Poemul ce îmi trădează
Frica din noapte.
Dar eu zic, creștin cu frică de moarte,
Să mergi mai departe!
Calculul meu, vine în ajutorul lumii și-al tău.
Da! Adună șase cu șase,
Apoi unu cu trei.
Lasă un șase pentru sărmani!
Ei pot să-l frământe
Și să-l transforme în munte.
Ei pot spăla cu lacrima lor
Durerea unei lumi,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog, nu mă uita!
mă zdrobesc în sângele meu
încerc încă o dată să mă sădesc
apuc apusul ca pe o clipă, de ultim rămas bun
pentru speranța unui răsărit, de voi mai fi
să nu mă uiți, în noapte, căci steaua mea tot va mai fi
chiar arsă de mii de ani lumină, în răsărit
să știi!
îți promit că
tot mă vei găsi
în răsăritul soarelui, din fiecare zi!
iau din mine și vreau să-ți dăruiesc
totul, adunat în clipa din existența mea
nu întrezăresc că-n noaptea zbaterii mele
dacă nu vrei, să fie într-o zi, imaginea ta
ca să știi!
simplu încă te mai doresc, până dincolo de neființa mea
te rog,
nu mă uita!
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (mai 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi nu suntem
În cercul meu strâmt din albastru
se varsă o imensitate
ce nu poate fi oprită să te aducă
din toate depărtările de vamă.
Alchimia țiuie-n aer,
sfărâmă nisipuri,
curge-n brațe într-o oază de lumină,
drege inima humei culcată pe oase.
Totul devine o scriere așezată
pe orice piatră întâlnită,
în alfabetul cunoscut al inimii
cu litere ce ies la iveală
deslușind straniu alfabet.
Noi nici nu suntem aici,
dar înverzim aerul,
împărțim fluturi în jur,
dezbrăcăm întunericul de haine,
[...] Citește tot
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cei mici: Îngerii frumoși din sat
Pe o ușă de lumină
În Castelul fermecat
Intră ca să-nvețe carte
Îngerii frumoși din sat.
Zâna bună îi așteaptă
Cu colaje și povești,
Îi învață alfabetul
Către zborurile cerești.
Îi învață cum în lume
Se trăiește cu voință,
În iubire și-n respect
Și-ntr-o mare de credință.
Pe o ușă de lumină
Din Castelul fermecat
Ies cu zâmbete de rouă
Îngerii frumoși din sat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O petală de vise
O petală de vise,
Am făurit din corola primăverii tale
Ispitele promise
Au deschis cufărul cu păcate abisale.
Te văd cum curgi pe curcubeu,
Pictat de-un Demiurg pe-un sacru șevalet
Am nopți furate de la zmeu
Hai să scriem împreună al iubirii alfabet.
În vis eu bat la poarta ta,
În noaptea caldă vreau să te răpesc, să fii a mea
Cu iubirea ta m-oi îmbăta
Iar inima precum un rug aprins, ardea.
Te chem în rugi, în altare,
La margine de infinit în crunte dimineți
Să cobori pe o rază de soare
Lumina ta este fiorul acestei surde vieți.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Gabriel Vulpoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aviograma (în loc de manifest)
Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator
Pulsează anunț vast TREBUIE dinamic
serviciu maritim
Artistul nu imită artistul creează
Linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești
în dicționar.
Vibrează diapazon secolul
Hipism ascensor dactilo-cinematograf
INVENTEAZÃ INVENTEAZÃ
Arta surpriza
Gramatica logica sentimentalismul ca
agățătoare de rufe
Pe frânghii cheamă împărăția afișelor luminoase
cherry-brandy vin trans-urban căi ferate cea
mai frumoasă poezie: fluctuația dolarului
Telegraful a țesut curcubee de sârmă
Iradiator declanșează stigmat a c d alfabet dentar
Stenografie astrală să vie
sângerarea cuvântului
metalic lepădarea formu-
[...] Citește tot
poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biblioteca în alfabetul morse
Cavou fără cruce, sub negrul blestem,
Cu sumbre celule, firide de gheață,
Cetatea tăcerii în care zăcem
Departe de lume, departe de viață.
Cu țipăt târziu, cucuvelele stranii,
Trecând prin nesomn de lihniți deținuți,
Ne sfâșie noaptea cu triste jelanii,
Ca plânsul copiilor noștri pierduți.
Deșarte, mor visele noastre pe rând,
Tiptil, deznădejdea ne mușcă, năpârcă,
Și zile schiloade se duc șchiopătând
Cu unul din noi, sau altul, în cârcă.
Dar surd, câteodată, s-aude ceva:
Un V ciocănit ușurel în perete.
Atunci tresărim, bucuroși că ne va
Purta pe aripă chemarea discretă.
[...] Citește tot
poezie clasică de A.C. Dragodan
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
ABC
A vrut Dumnezeu să scrie
Și nici nu era hârtie.
N-avea nici un fel de scule
Și nici litere destule.
C-un crâmpei de alfabet
Mergea scrisul foarte-ncet.
N-aș vrea nici atât să-l supăr
Cât piperul de ienupăr,
Dar o să vă spui ceva:
Nici carte nu prea știa.
Orișice învățăcel
Știe mult mai mult ca el.
El, care făcuse toate,
Nu avea certificate.
Câtu-i Dumnezeu de mare
N-are trei clase primare.
La citit se-mpiedica,
Nu știe-aritmetica.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimp de lumină
Ochii ating prin cuvinte nemărginirea,
Cuprinzând eclipsele de soare,
Inscripționate pe retina înfiptă pe cer.
Vântul mângâie pleoapele,
Iar adierea genelor vorbește cu sufletul nostru,
În alfabetul tăcerii.
Este un anotimp, în care nisipul alunecă
Pe frontispiciul păcii și al iubirii.
Ne strigă universul cu taina fiecărei păsări,
Ce umbrește pleoapele înghețate.
O clipă ne ascundem în noapte,
Pentru că doar acolo, visele devin realitate și tihnă.
Anotimp de lumină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glontele internaționalist
Unora care au cerut să fiu împușcat
Am spus că am avut și noi cultură,
Cultură veche, nu de festival.
Ce rău făcutu-ți-am, lepădătură,
De-ți tot ascuți cuțitul criminal?!
Am spus că tot ce-i sfânt o să rămână,
Că Cineva veghează-al meu destin,
Că Eminescu-a scris doar în română,
În alfabetul nostru cel latin.
Am spus că Eminescu ne e scutul
Cel de lumină lină și oțel,
Că este rău să ne uităm trecutul,
Că și mai rău e să ochești în el;
Că-i fapt de josnicie și ocară
Să duci un trai de cârtiță râmând,
Să nu știi ce se-ntâmplă pe afară
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarbă gestantă
[alfabetul eului în braille]
așteptați-mă în memoria ierbii
merg pe oasele mele
stratificate
atât de unită cu mine
că nici vânturile nordului nu pot
să-mi decojească vreo umbră
din burice
ploaia îmi arde din umeri păcatul primordial
a fi în toate oglinzile fără contur este o axiomă solară
lumii îi trebuie doar stigmatul luminii să-i sângere
palmele
când coboară de pe crucea pământului
autopsia timpului meu arată clar profilul chipului
pierdut în căutări tantalice
printre faldurile cărnii
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Mamă! Alfabetul vieții mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viață.
Și ne crești, cum doar tu știi,
Cu iubire și dulceață!
Tu îmi ești iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu ești cartea vieții mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Și acum tu, unde ești?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuță,
Ca și la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec neostenit
te iubesc și se așterne neaua
peste cadranul ceasului din turn,
când își aruncă timpu-n hăuri șaua
eliberat ca de-un pavor nocturn.
te iubesc și se avântă corbii
în depărtarea cerului senin,
cum își frământă în lumină orbii
un alfabet al gestului blajin.
te iubesc și se-mprimăvărează
cu ghioceii plânși peste colnic,
cu soare-arzând, cu luna stând de pază,
cu vântu-n pomi suflând ca-ntr-un tulnic.
te iubesc și marea-n toiul verii
spală la țărm dantele de nisip,
cum lacrima se lasă-n văzul serii,
o dungă albă pe întregul chip...
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre alfabet și lumină, adresa este: