Citate despre apă și cămile
citate despre apă și cămile (inclusiv în versuri).
Sunt lângă tine...
Sunt lângă tine, te iubesc
Și văd cum altul te sărută,
Și-n loc să țip, eu vă zâmbesc
C-o bucurie prefăcută.
Ca și cămila sunt, ce poartă
Prin largi pustiuri africane
Apa întregii caravane
Și ea de sete pică moartă...
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
cămila dormind
pe o dună de nisip
într-un deșert iluzoriu
unde nici o oază
nu are apă
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultător: Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă?
Radio Erevan: Până moare.
replici din Radio Erevan
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penitență
Precum cămila cea pribeagă,
Trecând al vieții crunt pustiu,
Stau fără apă ziua-ntreagă...
Când am o sticlă cu rachiu!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caracter viciat
Mereu la crâșmă se adapă,
Și toarna-n el la băutură...
Cât poate bea cămila apă
Și totusi este... secătură.
epigramă de Ion Ruse (octombrie 2008)
Adăugat de Ion Ruse
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avalanșa
În mohorâte stânci izbind
Nahlapii spumegă mugind,
Și vulturi horă-n cer întind,
Și gem păduri,
Și piscuri albe se desprind
Din nouri suri.
Cândva se prăbuși din deal
O avalanșă pe prăval;
În chei legară mal de mal
Nămeții grei;
Și Terekul ca iute val
Se-opri în chei.
Deodată slab și cumințit,
O, Terek, tu ai amuțit!
Dar apele au sfredelit
Troianul gros,
Și tu din matcă ai năvălit
Spumând ciudos.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin (1829)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la apă și cămile, dar cu o relevanță mică.
Homer și Beethoven
E noapte, Homer scrie
poema Iliada,
frumoasă ca o zee,
în ochii-i triști și umezi
citești și-o odisee.
Lui Beethoven, amarul
clepsidra îi inundă,
cu lacrima lui Homer,
se întâlnește-n undă.
Ce-i viața fără văz,
oftând, Homer ne spune:
"O rază ce apus-a
când eu m-am întrupat,
o stea ce răsărit-a
în ochiu-mi înnoptat"...
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (31 martie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frâiele scăpate
au dus pe câmpie lebăda
care tremura sub spicul copt
de atâta supărare căuta apa
și ținutul neted din fața sa
ardea ca o sahară ziua
fără încetare au dispărut buzele
uscate erau hamurile cu toate
capetele de cai și cămile uitate
într-o oază ce dur sugrumă
o sete dintr-o poveste spusă
de șeherezada care mângâie
lebăda adusă în pustietate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul care strigă
Într-o piele de cămilă
Sta unu-mbrăcat mereu
Și-a venit la el o dată
Unul mare fariseu.
- Cine ești? fu întrebarea
Unui preot ce-i Levit
Împlinitu-sa scriptura
Mesia El a venit?
- Nu-s Ilie, nici prorocul
Și nu sunt eu nici Isus
Cum în file de scriptură
Este zis și este spus.
- Dar răspunde la întrebare:
Cine ești? Ca noi să știm
Căci botezi și nu departe
De oraș Ierusalim.
- Eu sunt glasul care strigă
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria Magilor
'Am avut parte de ger când am ajuns,
Era cea mai neprielnică perioadă a anului
Pentru o călătorie și, mai ales, o călătorie atât de lungă:
Drumurile erau desfundate și vremea aspră,
Chiar în toiul iernii.'
Iar cămilele pline de răni, cu picioarele inflamate,
Recalcitrante, zăceau în zăpada apoasă.
Au fost momente când ne era dor
De palatele noastre de pe colinele însorite, de terase
Și de fetele cu piele catifelată care ne-îmbiau cu șerbet.
Apoi, conducătorii de cămile înjurând și bombănind,
Trăgând de timp și poftind lichior și femei,
Și focurile stingându-se în noapte, și lipsa adăposturilor,
Și metropolele ostile, și orășelele neprietenoase,
Și satele murdare, și prețurile mari:
Am avut parte de-o călătorie grea.
Până la urmă, am ales să umblăm noaptea,
Dormind pe apucate,
În timp ce niște voci fredonau în urechile noastre
Că ceea ce facem e o nebunie.
[...] Citește tot
poezie de T.S. Eliot, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu sunt persoana perfectă
să-ți fie, oricât m-ai iubi,
oricât aș lăsa de la mine.
am câteva dependențe de;
nisipul din nara cămilei,
de cele două cocoașe
îngenuncheate să ducă
dinspre și înspre zidul de foc
doar psalmii Tăi,
sunt dependentă de piramide,
de zei și sori,
beduini, corturi,
de mări cuminți, de ape răzvrătite
în pumnul lor de ochi născut
din umbra unei nopți.
Doamne,
se micșorează drumul,
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cursivitate
Să pendulezi în lume între alb și negru,
să te găsești neîncetat,
centrifugal,
între pustiul de a fi
și muntele de a fi,
între cămila ce ascunde tot deșertul în cocoașă
sau vulturul ce poartă,
neștiut, pe aripi, toată zarea,
aceasta este drama eternei sfâșieri.
Să lași în urmă, zi de zi,
clipe în agonie,
chipuri ce nu mai sunt în pas cu vremurile,
să vezi oglinda vieții tale
în lucruri străine de esența ta,
aceasta este drama eternei fragmentări
și a eternei înstrăinări.
S-arunci de-a valma
în suflet și în poezie
[...] Citește tot
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea de decembrie
Pustie și albă e camera moartă
Și focul sub vatră se stinge scrumit
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o scânteie în ochiu-adormit
Iar geniu-i mare e-aproape un mit
Și nici o scânteie în ochiu-adormit.
Pustie și albă e-ntinsa câmpie
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit
Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie,
Și luna-l privește cu ochi-oțelit
E-n negura nopții un alb monolit
Și luna-l privește cu ochi oțelit.
Nămeții de umbră în juru-i s-adună
Făptura de humă de mult a pierit
Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună
Chiar alba odaie în noapte-a murit
Făptura de humă de mult a pierit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștergarul
La cina cea de Paște, în camera de sus,
înconjurat de-apostoli, S-a așezat Isus.
Se revărsa din sfeșnic o galbenă lumină
pe azimile calde, pe mielul... fără vină...
Era plăcut prilejul. Și toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o cămilă, ca, dup-a vremii lege,
cureau de pe glezne pe rând să le-o deslege,
să le atine talpa de colbul de pe drum.
Și-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor ședea la rugă?
Sau cine își va pune ștergarul cel de slugă?
O, iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Și Duhul îi întreabă, în fiecare zboară:
N-ai vrea să-ți pui tu, Petre, ștergarul astă seară?
Chiar eu?... Nu șade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
Dar tu? Tu cel mai tânăr? Eu stau lângă Stăpân...
Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
Chiar eu?... Sunt cel din urmă la Domnul între ei?
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem oriental
se făcea că eram nejudecați neuciși
tu dervișul nopții și al apei
culegând câte o fecioară în fiecare anotimp
și sădind în loc o tulpină de mirt
eu o poveste pe care îngerul malik
ți-o murmurase la ureche pe când adormeai
sprijinit de grumazul cămilei cu păr de mătase
căutând pe cerul nopții
steaua sirius a înțelepciunii
se făcea că eu te așteptam tu mă visai
că ne întâlneam între tărâmuri și vârste
tu aveai în mâini boabe de chihlimbar
eu o lăută
tu ești acela tu ești aceea
primește darul meu alesule
primește darul meu aleaso
se făcea că pășeam în livada de rodii
tu îmi prindeai în păr flori de migdal și de aur
eu te ungeam pe frunte cu smirnă
ce frumos miroase a iasomie și portocali
[...] Citește tot
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Examen susținut pe ape de zborul întins pe spate al delfinului alb
o vreme
la apusul soarelui gândul morții mă părăsise
din ce în ce mai greu îmi era să dau din coate
pentru a le învinge pe sibilinicele sirene
adevăratele pierderi ale sinelui imund dinadins trimise mie
pe fantomatice valuri sfidând saharienele în marș forțat pe picioroange
ocrotind cămila adevărului
haina de foc a lui ioan botezătorul din păr de cămilă
păzind intrarea omului sărac după Iisus
zis-A Iisus fariseilor & cărturarilor
vai vouă zis-A iarăși
văzându-l și auzindu-l pe chefa la cântatul cocoșului
așezat pe piatra din capul unghiului
demult plecasem din lumea aceasta
înotând pe spate victorios ștrengar aproape copilandru
delfinul alb
se apropie de mine & mă conduse târându-mă
făcându-mi imperatorul semn din ortega y gasset
însemnat pe un bilet de examen
dăruit de mine mai departe în adâncuri
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea
Un cer fierbinte, fără de culoare,
îmbrățișa pustiul ars de soare.
Cu chip aprins, cu haine zdrențuite,
prin spinii frânți de vânt și de copite,
prin nori de praf, prin mirosul de cloacă,
goneau porcarii slujba să și-o facă.
Dar dintre toți, mai copleșit de chin
era un tânăr, un sărman străin.
Plecat de la părinți cu-averea-n brâu,
el o pierduse-n cârciumi și-n desfrâu,
o risipise pungă după pungă,
crezând că mii de ani o să-i ajungă.
Și-acum, în zdrențe, muribund aproape,
el nu avea pe nimeni sa să-l scape!
Doar marea cu împărăția-i sumbră
de taină, de tăcere și de umbră...
În zare, pe sub crengi d-eucalipt,
venea o caravană din Egipt.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Merem weiter. În camera mortului a intrat o femeie
Merem weiter. În camera mortului a intrat o femeie,
A ieșit mortul, cine era el? Sincer, nu știm.
În Forumul Fricii a pătruns un intrus.
A trecut de zidul din solzi de argint.
Suntrem dicolo, suntem dincoace?
Somnul știe. Zeul somn.
O cămilă avea trei cocoașe.
Un vizitator curios a împuns cocoașa cea galbenă.
Era un cuib de viespi, din gaură au ieșit mii de insecte
Vibrând ca violoncelele. Întâmplarea a avut loc în comuna Uluiești.
Primarul fu mușcat de nas și trmis la tratament.
În locul său veni Sisoe Uluitu, fost major compromis cu o maioreasă.
La chioșcul cu ziare nu se mai găsea nicio publicație,
Publicul acaparase știrea, era nevoie de judoka, mais ou sont le judocas?
Senatul din Canare a stabilit noi condiții.
Cine a debutat o dată, mai poate debuta doar de trei ori.
Atacurile antibacteriene trebuie să înceteze.
Prim-ministru a fost ales un virus cu studii.
Clima era în pericol. S-a propus descompunerea apei
În trei azot, neon și zirconiu. Cineva s-a opus.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punctul de întâlnire
Timpul era plecat, se-afla-n altă parte;
Erau acolo două scaune și două pahare-alăturate,
Și doi oameni c-un singur puls, intens foarte,
(Cineva a oprit scările rulante):
Timpul era plecat, se-afla-n altă parte,
Și ei nu erau nici jos, nici sus;
Muzica nu s-a oprit, continua,
Curgea prin iarbă ca un râu, maroniu clar inclus,
Cu toate că se-aflau într-o cafenea
Și ei nu erau nici jos, nici sus.
În aer clopoțelul a rămas tăcut
Păstrându-și echilibrul inversat
Între un clanc și-alt clanc al florii,
Caliciu-n bronz mut, de-un galben mat:
În aer clopoțelul a rămas tăcut.
Cămilele au traversat miile de mile de nisip
Care se-întindeau între farfurii și cești;
[...] Citește tot
poezie de Louis MacNiece,1907-1963, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustnicul
I
Muntele Golgota. Întuneric. Un soare mic se vede
sângeriu prin pâclă deasă. Pe-o stâncă șade Lucifer
cu aripi de liliac, cu ochii luminoși de fosfor. Privește
neclintit parcă ar asculta ceva-n tăcere.
LUCIFER
Nu s-aude-n larg decât mișcarea
pământului prin lume.
Cu aripile sprijinite-n pietre-aștept
de-un veac aici.
Când am urcat cărarea
părea că duc în spate-o cruce grea,
și spini ce atârnau în aer mă-nțepau pe frunte.
Dacă semnele nu mint,
călcâile îmi odihnesc
pe stâncile spânzurătorilor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre apă și cămile, adresa este: