apă şi laser

Peisaj diurn

în acestă zi primăvara s-a oprit
pe iarba vălurită
sub respiraţia unui vis,
un cer incendiar sub soarele
născut parcă a doua oară
răscoleşte mugurii prin pomi,
drumurile s-au înveselit,
sub roua proaspătă
care spală obraji îmbujoraţi
de fecioare,
mă nelinişteşte spaima de linişte,
acest alb de lasere,
lumină peste lumină,
care ne orbeşte cu strălucirea ei.

lunecă pe piele ca o reptilă,
într-o ţară de basm,
cu cerbi şi căprioare,
cu întrebări fără răspunsuri,
în nuditatea ei,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 aprilie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incizie cu laserul iubirii

Cu laserul iubirii
Sculptăm interiorul
Statuii de piatră
Înflorind visurile.

Căutăm boţul de lumină
Ce traversează Universul
Sângelui de îndrăgostiţi.

Te iubesc, am spus,
Te iubesc
De zeci şi zeci de ani,
Poezia este cartela
Râului pe care-am vâslit
În unde cu spume de nuferi.

Apele negre sapă
Scriptura altor începuturi
Statuând insomnia pietrei
Incizată cu laserul

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul meu bine

ştiut, în care-am adormit seara trecută şi plin
de pluşuri gigantice, de minuscule galaxii
de umbre în trecere prin camere de tortură
şi gaze
de seră,-n care cresc legume pe filamentele de
păianjeni făţoşi la temperaturi fabuloase,
arată acum ca o mare de resturi active în bolul
cu fulgi (?!)
de ovăz consumaţi dimineaţa devreme,-nainte
ca iubitele mele simţuri stinghere să cheme
fiecare în parte dumnezeul tranziţiei fiecărui
titanic
atom chiar peste capul meu sudat între perne
de un fiu iubitor, preşcolar, care umblă pe apa
lăsată deschisă la baie, ţintindu-mă cu un laser

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de noapte

la naştere o ursitoare
cu părul roşu din câlţi
m-a blestemat să bântui
fantomă rea după moarte
şi de un timp năpăstuiesc
noapte de noapte

nu te întrista nu plânge
nu e chiar atât de rău
de cele mai multe ori îmi place
şi zburd şi râd în hohote
peste flăcări peste ape
noapte de noapte

doar că acum
e lună plină şi mă strigi
şi palmele mele
în gheare se prefac
dinţii în colţi fioroşi
plini de sânge

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de dragoste

ultima picătură de rouă
moare pe-o floare albastră ca cerul,
ziua se naşte din haosul nopţii, luptând cu lumina,
ochiul meu e o frântură de cer înlăcrimat
ce soarbe din soare viaţa,
e o adâncă fântână a cărei apă curge prin mine,
prin săngele meu, un izvor nesecat de dureri şi de bucurii.
căteodată aceste vederi se preling prin mine şi se topesc undeva,
într-un cer îngropat departe, pe-o aripă de cocor.

razele soarelui dansează himeric în acestă dimineaţă
prin ochii mei ca nişte lasere albastre
şi-mi ucid dorul şi vederea, cred că mai exist,
nu m-am topit în neant,
nu plânge, iubito, că tot voi ajunge la buzele tale,
voi prelungi cuvintele, vocalele, consoanele
şi voi face un pod plutitor, prin aer,
ca o pasăre, voi zbura, chiar fără aripi,
lipindu-mă de cerul inimii tale,
lasă soarele să treacă pe lângă norocul nostru,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!