Citate despre aripi și porumbei
citate despre aripi și porumbei (inclusiv în versuri).
- porumbel
- Porumbel. Gângurit cu aripi de pace.
definiție aforistică de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Căsătorie
Dincolo de un zâmbet de fetiță
ca aripile unui porumbel
un trandafir cedează o petală
și-o inimă-și probează un inel.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima rănită-i ca un porumbel făr de-o aripă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima rănită, e ca un porumbel, făr de-o aripă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fâlfâit în zbor
Aripa de porumbel -
Un bob de porumb.
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e viața un bâtrân hulub,
Cu aripi frânte, ostenite,
De-atâtea zboruri ne-mplinite,
Ce greș le-a dat orice cherub.
catren de Mihaela Banu (1 iulie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Precum își apară un porumbel, puii de ploaie, cu aripile deschise, la fel face și o mama iubitoare cu copiii ei.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Reflecții Maxime Axiome III
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea mea
Lumea din care vin eu
e lumea iubirii.
Ea are o strălucire orbitoare.
Poate de aceea
venirea mea te-a amețit!
Întinde, mâna
spre aripa ce-mi crește
când sunt în preajma ta
și vei simți un porumbel
cuibărindu-se la pieptul tău.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
în centrul orașului
fâlfâit multicolor de aripi
porumbei zburând în cete
în căutare de hrană și apă
de la o fântână la alta
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea mea
Lumea din care vin eu
e lumea iubirii.
Ea are o strălucire orbitoare.
Poate de aceea
venirea mea te-a amețit!
Întinde, mâna
spre aripa ce-mi crește
când sunt în preajma ta
și vei simți un porumbel
cuibărindu-se la pieptul tău.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci în iarnă
Cernelurile umede ale zorilor se topesc în albastru.
Pe sugativa de ceață arborii
Par un desen botanic -
Amintiri crescând în cercuri concentrice
Noian de verighete.
Necunoscând avortul, nici murdăria înșelăciunii,
Mai sinceri ca femeile
Ei nasc fără chin!
Gustând doar vântul, nestatornicul vânt,
[...] Citește tot
poezie clasică de Sylvia Plath
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te venerez
Am știut cine ești
În vis te -ai arătat
Știut ce gândești
Eu te-am căutat
Porumbelul păcii
Pe cer ai înălțat
Din aripa dreptății
Iubire tu mi-ai dat
Ieri te-am prețuit
Acum ești putere
Astăzi sunt răsărit
Suflet fară durere
Porumbel voiajor
Călător prin timp
Porți aripi de dor
Cu zeii din Olimp
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradis în destrămare
Portarul înaripat mai ține întins
un cotor de spadă fără de flăcări.
Nu se luptă cu nimeni,
dar se simte învins.
Pretutindeni pe pajiști și pe ogor
serafimi cu părul nins
însetează după adevăr,
dar apele din fântâni
refuză gălețile lor.
Arând fără îndemn
cu pluguri de lemn,
arhangheli se plâng
de greutatea aripelor.
Trece printre sori vecini
porumbelul sfântului duh,
cu pliscul stinge cele din urmă lumini.
Noaptea îngerii goi
zgribulind se culcă în fân:
vai mie, vai ție,
păianjeni mulți au umplut apa vie,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum poți să-ți închipui, de pildă, un oraș fără porumbei, fără arbori și grădini, unde nu auzi nici bătăi de aripi, nici foșnet de frunze, un loc neutru, ca să spunem totul? Schimbarea anotimpului nu se citește decât de pe cer.
Albert Camus în Ciuma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul și porumbelul
Pe cumpăna de la fântână
S-a oprit un porumbel.
A vrut o clipă să rămână,
Să mai răsufle nițel.
Când am vrut să-i dau din mână
Mâncare la porumbel,
A poposit la fântână
Și o cioară lângă el.
Era neagră și urâtă.
Porumbelul, alb, frumos.
Am zvârlit cu o ciosvârtă
Ca să dărâm cioara jos.
Și cioara și porumbelul
De mine s-au speriat.
Și, după cum le este felul,
În zbor lin s-au avântat.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (29 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jertfă
Astăzi,
mai voiam să-mi spun ceva,
înainte ca astrul să sângereze peste fața mea.
Culorile înfiorător de frumoase și le jertfea,
și-n zborul lui teluric, avea să se nască iar.
În palma mea s-a așezat un cineva familiar.
Tot încercam să-l înveselesc pe solitar,
dar, el e un porumbel nespus de solitar.
Când și-a desfăcut aripile,
șiroaiele albul i-l otrăveau și iute a zburat
să nu-l mai văd.
În depărtare o pereche de aripi
sângera peste nihil.
Astrul și porumbelul își priveau unul altuia
efemerul.
Ieri,
Să le fi spus ceva eu mai voiam...
poezie de Daniela Vizireanu (14 februarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jertfă
Astăzi,
mai voiam să-mi spun ceva,
înainte ca astrul să sângereze peste fața mea.
Culorile înfiorător de frumoase și le jertfea,
și-n zborul lui teluric, avea să se nască iar.
În palma mea s-a așezat un cineva familiar.
Tot încercam să-l înveselesc pe solitar,
dar, el e un porumbel nespus de solitar.
Când și-a desfăcut aripile,
șiroaiele albul i-l otrăveau și iute a zburat
să nu-l mai văd.
În depărtare o pereche de aripi
sângerau peste nihil.
Astrul și porumbelul își priveau unul altuia
efemerul.
Ieri,
Să le fi spus ceva eu mai voiam...
poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duminică dimineață - VIII
Ea aude, deasupra acelor ape tăcute,
O voce care strigă: "Cripta din Palestina
Nu-i terasa unde lâncezesc spiritele.
Este mormântul Domnului, al lui Isus."
Noi trăim în epoca veche, în haosul soarelui,
Încă dependenți de zi și de nopte
Sau pe insula singurătății, orfani și anarhici,
De cealaltă parte a a apelor mari, fără putință de scăpare.
Căprioarele ne cutreieră munții, iar pitpalacii
Înalță fluierături spontane împrejuru-ne;
Mure dulci se coc în pustietăți;
Și, în solitudinea cerului,
Seara, stoluri de porumbei plonjează
În acrobații aeriene, lansându-se
În penumbră cu aripile larg deschise.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uite, pe dealuri rosii
Uite, pe dealuri rosii, podgoriile ard.
Zorelele cu roua in pleoape rad pe gard.
Vazduhul dimineata e limpede si rece.
Nimic nu s-a schimbat si raul inca trece
Cu ape stravezii sa cante-n roata morii,
Dar, undeva, sub zare, in palcuri negre, norii
S-au adunat, - si cerul pe unde porumbei
Cu aripile albe aduna funigei
il vor surpa curand, intunecati si rai.
De-aceea-ngenuncheat, iti spun: in ochii tai
Culege, azi, lumina din mine si din soare.
Cad stelele in piept, se prabusesc frunzare.
Mi-e teama, vreau tristetea sa n-afle unde sant,
Ca pe-o samanta-n toamna ascunde-ma-n pamant.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, inima cuminte, bland miel prior in soare
Tu, inima cuminte, bland miel prior in soare,
Pe pajiste, sprintar, in primavara noua
Nu cauta sa sorbi lumina din izvoare,
Ci potoleste-ti setea cu boabe mici, de roua.
Tu, gand, hulub rotund cu aripile albe,
Nu bizui sa sfasii inaltul cu vultanii,
Ci zborul jucaus ti-l despleteste-n salbe
Prin preajma casei unde te petrecura anii.
Tu, glas, nu mai cerca sa plangi in limbi de clopot,
Ci, gures ca paraul cand serpui printre flori,
Culege-le mireasma si spune-le in sopot
Povesti cu stele care s-aprind si mor in zori...
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre aripi și porumbei, adresa este: