aspirină şi medicină

Doctorului de interne

Doctorul de la interne
Spune numai baliverne.
Orice-ai spune că te doare
Numai aspirină are.

epigramă de Gheorghe Busuioc din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea nordică a trecut. Acum e dimineaţă, iar întrebările persistă. Toate au acelaşi răspuns: post şi rugăciune. Doctorul de ţară prescrie aspirină pentru toate bolile trupului. Terapeutul ortodox face la fel în chirurgia spirituală. Fără aceste medicamente, Crăciunul e doar o instalaţie defectă.

Marius Matei în Adăpostul
Adăugat de Ron Varese
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul distrat

Când pacienta-i spuse, mai cu vină,
Că între ea şi soţul ei iubit
Relaţiile, vai, s-au cam răcit,
El i-a recomandat... o aspirină.

epigramă de Mihaela Kerestely din ziarul "Viaţa Buzăului" (9 martie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspirinele poetului

Versurile mele sosesc îngheţate.
Să scriu poezia, mai întâi le pun
Să îşi încălzească picioarele toate...
Şi au foarte multe, dacă le adun.

Versurile mele se-ncălzesc la mine,
Fac temperatură şi răcesc subit,
Apoi, fără veste, devin aspirine
Şi tratează boala, bune-s de citit.

Versurile mele... Nu-s medicamente,
Pe lume, ca ele mai eficiente!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, ca un strop de cerneală

astăzi oamenii nu mai merg la biserică
şi nici la crâşma de la colţ
ei mor câte puţin
în fiecare zi
medicul le prescrie aspirină
contra a cinsprezece lei formularul
dar nu mai contează
ridică din umeri şi privesc
dincolo zarea
şi tac

îşi aşteaptă iertarea

aşa le stă bine oamenilor
îşi modelează viaţa după vremea de-afară

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Febra din spitale

Febră mare... prin spitale
Mulţi au febră, mulţi transpiră.
Şi la marea încercare
Ţi se dă... o aspirină.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pic

Cuvânt înainte

aripi de pământ aripi de cer aripi
crescute din răni din carne din vânt
toate se înalţă într-un zbor fără ţintă
haotic

pe sub coaste
o armată de îngeri săpând un tunel
între lumea de astăzi şi lumea de ieri
e tot o hărmălaie de zâne şi viermi
iar funia a înmugurit de veghe a moarte
în jurul gâtului firav
cineva s-a trezit din somn şi a zis
ăsta e Pic

1. Despre rostul lui Pic în lume

e sigur
Pic nici nu a existat

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!