aspirină şi prezent

Am o răceală teribilă

Am o răceală teribilă,
Acum, toată lumea ştie că răcelile teribile
Modifică întregul sistem al universului,
Ne transformă-n duşmani ai vieţii
Şi produc strănuturi metafizice.
Mi-am pierdut o întreagă zi suflându-mi nasul.
Mă doare vag şi intermitent capul.
Tristă condiţie pentru un poet minor!
Astăzi sunt cu adevărat un poet minor.
Ceea ce-am fost mai odinioară era un vis; s-a dus.

La revedere pentru totdeauna, regină a zânelor!
Aripile tale erau făcute din razele soarelui,
Iar eu umblu pe aici.
Nu mă voi face bine dacă nu zac pe patul meu.
Niciodată nu m-am simţit bine,
Exceptând zilele când am zăcut culcat pe Univers.

Excusez un peu... Ce răceală teribilă!...
E ceva fizic!

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu, Sinele, Absolutul e etern liber şi dincolo de toate urgentele minţii omeneşti! Incontestabil este că dacă aţi putea vedea chiar din Inima Adevărului Ultim, că dacă aţi dobândit întreaga sănătate de oţel a acestei lumi, dar nu aţi cunoscut o secundă de Libertate Dumnezeiască, tot ceea ce aveţi, e doar mintea care-şi bate joc de voi, umbră şi vis, deşertăciune a tuturor deşertăciunilor. Dacă ai putea dobândi toată sănătatea de la facerea lumii şi până în prezent, dar nu ai Libertate, nu te cunoşti pe tine, tot ceea ce crezi că ai e doar un tomberon gigantic plin cu gunoiul efemerităţii! Afirm asta nu doar ca şi Libertate Absolută, dar şi ca "o fiinţă muritoare" care în ultimii 35 de ani nu a luat nici măcar o banală aspirină! Înainte, masele de oi erau manipulate şi paralizate de frica venirii războiului, acum sunt paralizate de frica unui vierme invizibil şi de negăsit. Ce uşor pot fi oamenii ţinuţi prizonieri în cea mai spurcată închisoare, cea a gândului.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, ca un strop de cerneală

astăzi oamenii nu mai merg la biserică
şi nici la crâşma de la colţ
ei mor câte puţin
în fiecare zi
medicul le prescrie aspirină
contra a cinsprezece lei formularul
dar nu mai contează
ridică din umeri şi privesc
dincolo zarea
şi tac

îşi aşteaptă iertarea

aşa le stă bine oamenilor
îşi modelează viaţa după vremea de-afară

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pic

Cuvânt înainte

aripi de pământ aripi de cer aripi
crescute din răni din carne din vânt
toate se înalţă într-un zbor fără ţintă
haotic

pe sub coaste
o armată de îngeri săpând un tunel
între lumea de astăzi şi lumea de ieri
e tot o hărmălaie de zâne şi viermi
iar funia a înmugurit de veghe a moarte
în jurul gâtului firav
cineva s-a trezit din somn şi a zis
ăsta e Pic

1. Despre rostul lui Pic în lume

e sigur
Pic nici nu a existat

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!