Citate despre bărci și noapte
citate despre bărci și noapte (inclusiv în versuri).
noapte de vară -
barca fără niciun far
caută malul
haiku de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
noapte cu lună
vara, valurile, barca, cerul
și un poet
Grația lui Dumnezeu se revarsă zi și noapte asupra ta. Deschide larg pânzele bărcii tale, dacă vrei să înaintezi rapid pe oceanul vieții!
citat din Sri Ramakrishna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ancoră noaptea pe fluviu
Puțin somn și multă mâhnire călătorul
Se trezește la miezul nopții și privește înapoi spre casa lui.
Nisipurile sunt strălucitoare-n lumina lunii;
Vela e albă, umedă de la roua care-acoperă barca.
Apropiindu-se de mare, fluviul devine din ce în ce mai lat:
Se-apropie toamna nopțile-s tot mai lungi.
De treizeci de ori am dormit în mijlocul cețurilor și-al valurilor,
Și n-am ajuns încă la Hang-chow!
poezie de Bai Juyi din Flori de peste șapte mări și de pe șase continente, Despre mare și oamenii apelor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O barcă, primăvara, pe lacul Ruoya
Plăcerea de a gândi nu are sfârșit:
Voi îndura de-acum înainte orice îmi va fi dat.
Barca mea și cu mine, la căderea serii,
Înainte ca zefirul nopții să treacă prin flori,
Ajungând pe lac, face rondoul către valea dinspre apus,
Unde eu privesc, dincolo de munți, Steaua Sudului,
O ceață lină ridicându-se deasupra apei
Și luna răsărind printre copaci;
Decid să îndepărtez de mine tot ce este lumesc
Și să fiu doar un om bătrân cu undița lui.
poezie de Qiwu Qian, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Navigând departe
Azi dimineață se șoșotea că vom pleca într-o barcă,
numai tu și cu mine, și că niciun suflet nu trebuie să știe
de călătoria noastră spre nicio țară și spre niciun liman.
În acel ocean nesfârșit,
la surâsul tău atent, cântecele mele vor deveni mai melodioase,
libere ca valurile, libere de toate legăturile cu lumea.
Nu a sosit încă momentul?
Mai sunt unele lucruri de făcut?
Iată, peste faleză se lasă seara
și-n lumina palidă păsările mării revin la cuiburile lor.
Cine știe când parâmele vor fi molate
și barca, asemeni unui ultim licăr al asfințitului,
va dispărea în noapte.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut
Singur și abătut
Toată noaptea pe lac,
Unde se-întinde ceața și se insinuează negurile,
Fluierul unei bărci
Cheamă și strigă necontenit,
Ca un copil pierdut
În pânza lacrimilor, abandonat,
Căutând sânul
Și ochii portului.
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decădere - Lui Karl Borromaeus Heinrich
Deasupra iazului
Păsările călătoare s-au dus.
Sera din stelele noastre bate un vânt de gheață.
Deasupra mormintelor noastre
Se apleacă a nopții zdrobită frunte.
Sub stejari ne legănăm pe o barcă argintie.
Mereu răsună ale orașului albe ziduri.
Sub arcada de spini
O fratele meu, ne cățărăm oarbe arătătoare spre miezul nopții.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să zicem
Să zicem că la noapte ai să visezi o stea
Să zicem că se poate să fie steaua mea
Și să mai zicem că doar stelele din cer
Vor lumina ca semne oceanul de mister
Pe care va pluti sfioasă barca ta
La țărmul de iubire călăuzind o stea.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul unei nopți de vară
E vară, pretutindenea, acum e vară,
Ne toropește zilnic arșița de-afară,
Valuri de căldură, ca falduri de mătasă,
Ne-alungă din natură, fugim cu toții-n casă.
Tot corpul parcă arde, setea ne cuprinde
Și ni se pare că și apa băută e fierbinte,
Tot căutăm mereu, răpuși de disperare,
Un ochi de apă rece, o undă de răcoare.
Noaptea e călduroasă, aerul e greu,
Mă las ademenită, încet, de somnul meu,
Plutesc aievea, pe-o barcă, legănată,
Pe-o mare azurie, magică și-nspumată.
Văd țărmurile mării umbrite de verdeață,
Palate străjuite de arbori plini de viață,
Văd peștii ce înoată în ape cristaline,
Vibrez de fericire, mă simt atât de bine!
[...] Citește tot
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj
Noapte, stele, lună plină,
Doi îndrăgostiți în barcă,
Valurile o înclină?
Parcă!
epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din ziarul "Viața Buzăului" (5 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte
Trag vinul Lunii,
în felinare
raza mă bea;
scapără-atomul,
văzduhul se-mbată
cu sămânță de stea;
bărci cu polen
spumegă-n valuri
de alizeu -
blonda în negru
își face bucle,
bucle își face
din irisul meu.
poezie de N. Petrescu-Redi din Maxime și poeme (2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă de suflet
Zilele albe, iată, au început să plece,
Ca niște bărci tăcute, pornind fără lopeți.
În țărm se face seară, și steaua-n cerul rece
Păzește cripta nopții cu candeli și peceți.
În șirul vieții noastre întreg, se face seară,
O seară fără sunet, nici vînt, nici amintiri.
Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară,
Convoi de goluri strîmpte pe undele subțiri.
De-ar răsuna în lume măcar un glas de goarnă!
De s-ar clăti pe lume un singur larg talaz!
Nu. Nemișcată-n margini, lumina se răstoarnă
Și, ca să cînte, streaja de sus și-a luat răgaz.
De-aș fi un ștei de peșteri, cioplit cu dalta-n lung,
Aș sta s-aștept cu tihnă, culcat pe-o muche dreaptă,
Cele din urmă mute vecii să le ajung,
Cu templul în spinare, cărui slujesc de treaptă.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Noaptea
peștele cu pălărie
lângă pescarul cu solzi
plutesc pe o păpădie
într-o barcă ciuruită
de licurici...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație
Te-am invitat într-o călătorie
Pe-o barcă, printre stele.
Te-am chemat cu mine
Să locuim pe-un nor
Să nu cunoaștem naștere,
dorință, clipă, moarte.
Te-am chemat în zări
Să ne ascundem de noapte,
Să ne hrănim cu șoapte
Departe de naștere,
dorință, clipă, moarte.
poezie de Claudiu Ovidiu Tofeni din Pas pierdut (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urla la lună frigul
În noaptea tot mai lungă
Salcia nemișcată lunecă,
In bărci pe apa lină
Frunzele pe arămia lună.
Gâștele în stol grăbite
Liniștea o mai răscolesc,
Greieri și-ascund viorile
Și nopțile încet muțesc..
Câte un clipocit pe lac
Se mai aude cu sunet fad...
Trupul salciei rămâne nud.
Frigul mușcă surd, sunetul
Nopților calde din vară...
În urlet trist de vârcolac
sonet de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înfățișarea cerului, culoarea apei (fragment)
Înfățișarea cerului, culoarea apei lacul de la vest este plăcut.
Creaturile din nori sunt toate alerte,
Pescărușii și egretele dorm în leagănul undelor,
Eu îmi urmez tabieturile de bătrân și mă pierd în triluri și în ritmuri.
Zefirul adie, luna e albă, noaptea aproape perfectă.
O margine de lume fermecată,
Cine ar sculpta un cal sau o pasăre Phoenix?
Un om în barca lui este nemuritor.
poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuni, pescari și bărci
"Fiule! Când navighezi, nu fi trufaș,
toate bărcile intră-n gura Dragonului,
însă doar câteva cunosc acest adevăr." Mahagama Sekara
Ocean imens,
Pescari încordați,
Furtuni neașteptate
Și bărci lovite de talazuri.
Portul pescăresc jelește
Și-și așteaptă prietenii,
Vechiul far în ruină le caută urmele.
În briza nopții
Oceanul ascunde mari secrete,
Iar valurile îmbrățișează ca întotdeauna
Plaja plânsă.
poezie de Nimal Dunuhinga, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânguire
Somn și moarte, sumbrii vulturi
Înconjoară noaptea-ntreagă ăst căpătâi:
Al omului chip auriu
Înghite cu-nghețatul val
Al veșniciei. Pe groaznice recife
Se sfarmă trupul violet
Se plânge glasu-ntunecat
Deasupra mării.
Soră furtunoasei melancolii
Iată se scufundă o barcă
Sub stele.
Al nopții chip tăcut.
Comentarii
"Vino, o, moarte, fratele somnambul" este titlul unei cantate de Johann Sebastian Bach - iar în corul final "Vreau să port bârna crucii". Subiectul cantatei este speranța mântuirii la sfârșitul unei căi de suferință.
Poemul lui Trakl "Jeluire" a fost scris în septembrie 1914, în timpul când Trakl a fost farmacist militar, în același timp cu "Grodek", cu puțin timp înainte de moartea lui.
Mai există un al doilea poem al lui Trakl cu același titlu din iulie 1914, care, cu toate acestea, nu poate fi considerat precursor al poeziei din septembrie, referințele fiind nesemnificative. Ambele texte au fost publicate în revista "Brenner".
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele-n mare
Într-o noapte când stelele alunecau în mare
Am ieșit în largul mării cu o barcă,
Iar ea dansa ca un copil pe apa sclipitoare,
Aplecându-se-n reverență pe valul de resacă.
Vâslind pe velurul lichid și moale, violet,
Am jurat în splendoarea nopții înstelate
Să fac curte unei anume fete, tot numai zâmbet,
Până când va ceda pasiunii mele-nfocate.
Ușoară, barca se legăna alintat și tandru,
Iar în inima mea era atâta jind...
Într-un târziu am ajuns lângă-un flăcăiandru
Care stătea așezat pe-o piatră, pescuind.
L-am strigat "Hei!" și el a răspuns "Hei!"
"Cum mușcă peștele-acolo, la apă mică;
Ce crezi c-o să prinzi în cârligul undiței,
Merlan, sardină, roșioară, sau plătică?
[...] Citește tot
poezie de Roderic Joseph Quinn, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea dintâi seară
- Era de toate dezbrăcată,
Copacii totuși n-o vedeau,
Însă ar fi vrut să știe: o fată
De ce nu fuge de Bau-Bau?
Și scaunul scotea scântei,
Când trupul gol îl atingea-
Boboc de jar, între femei,
Călca piciorul, vai, o stea!
- Priveam, de ceară parcă,
O mică rază, iată, în tufiș -
Noaptea era și ea o barcă,
Chiar printre stele: pâș-pâș!
- Îngenunchiat, zău, la piciorul
Ce-n mână parcă îmi vorbea,
Simțeam cutremurat că dorul
Mă duce-n hățuri: hăis și cea!
[...] Citește tot
poezie celebră de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre bărci și noapte, adresa este: