bani şi poliţişti

Hoţul: Banii sau viaţa!
Bătrânul: Mai încet, omule! Vrei să te audă poliţia?

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până vine poliţia, hoţul a ajuns cu banii tăi la Paris cu roaba.

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loganul "pregătit" pentru poliţie costă enorm

Acum e valoros Loganul,
Însă totul cu-o condiţie:
Acei care vor plăti banul,
Să fie... de la poliţie.

epigramă de Paul Constantin (15 octombrie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meritele poliţiştilor

Când ideea te intrigă
Şi e zarvă-n dormitoare,
Poliţiştii recâştigă
Stimă, bani şi ajutoare.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este ca şi poliţia rutieră: îţi spune toate prostiile din lume, îţi ia banii, îţi strică buna-dispoziţie şi mai eşti şi vinovat.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să nu se prindă nimeni că a spart banca, hoţul a dus la Poliţie o geantă plină cu bani, găsită într-un tramvai.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii cu bani sunt de două feluri: apăraţi de poliţie ori căutaţi de poliţie.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

s-o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

... dimineaţa
ei sunt deja acolo
făcând bani:
judecători, tâmplari,
instalatori, doctori,
copii care vând ziare, poliţişti,
frizeri, spălători de maşini,
dentişti, florari,
chelneri, bucătari,
şoferi de taxi...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng bani

pentru amenzi am vândut
vreo două vo
lume
de poezie să-mi ajungă banii
pentru sancţiuni - protestele
interzise de guvern sancţionate de poliţie - aş
vinde şi pământul care se scurge
de sub poet
tot nu
ajunge dacă adaug norul
meu preferat (?!)
pentru participarea la următorul miting
am scris un nou volum de poezii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Walter Neff: Şi poliţia la ce concluzie a ajuns?
Barton Keyes: Că s-ar fi împiedicat de cârje şi a căzut din tren. Sunt mulţumiţi, oricum nu sunt banii lor.

replici din filmul artistic Asigurare de moarte, după James M. Cain (24 aprilie 1944)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutat!...

Nu există-n lumea lată
Dar şi lungă la şosea,
Ca, de cineva vreodată,
Să nu fi căutat cumva;

Poţi fi căutat de medic
Sau prin poştă cu facturi,
Pe la geam de câte-un cleric
Ori să fi atras de nuri...

Şi poliţia măi tată
Te mai poate căuta
Cu-o cătuşe, o lăcată...
Şi cu flori "Nu-mă-uita"...

Căutat să dai o bere,
De pomană o piftea,
Căutat pentru-o părere
Sau la banii din saltea...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (27 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am dat seama că locuiesc într-un cartier rău famat abia când mi-am plătit chiria la timp, iar a doua zi mi-a bătut poliţia la uşă să mă întrebe de unde am banii...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trufia sa Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului, a fost prins azi de poliţie zburând cu un Merţan pe Autostrada Soarelui cu o viteză de 235 de kilometri pe oră, dublă faţă de viteza maximă legală

Au se grăbea spre Dumnezeu
Sau, cum sper eu, spre Asmodeu?
Trufia sa cel îndrăcit
Nu o fost "aghesmuit"?

Dar banii, mulţi, plătiţi amendă,
Nu érau cúmva din arendă,
Sau, vorba vară-mi, Dalilei,
Erau cei din cutia milei?

pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (3 august 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peachum (spre public): Ceva nou - asta trebuie să aducem. Misiunea mea e una foarte complicată. Vedeţi voi, sarcina mea este aceea de a încerca să stârnesc mila. Există unele trucuri care pot trezi mila în oameni, nu multe, dar problema e că după ce le foloseşti de câteva ori, nu mai servesc la nimic. Specia umană are oribila înclinaţie de a-şi împietri inima la comandă. Aşa se întâmplă, de pildă, că un trecător care vede la colţul străzii pe unul cu braţul ciuntit, va fi într-atât de şocat prima dată, încât îl va milostivi cu niscai bani. A doua oară, abia dacă îi va mai arunca trei parale. Iar dacă îl vede şi a treia oară, îl dă pe mâna poliţiei fără să clipească. La fel e şi cu armele astea psihologice.

replică din piesa de teatru Opera de trei parale, Actul I, Scena 1, scenariu de Bertolt Brecht (1928), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre a ilustra raportul în care se produc lapsusurile, m-am servit într-o zi de o comparaţie pe care o voi relua, întrucât n-aş putea-o înlocui cu una mai bună. Să presupunem că, trecând într-o noapte întunecoasă printr-un loc pustiu, aş fi atacat de un vagabond care mi-ar lua ceasul şi punga cu bani şi că, după ce am fost astfel prădat de răufăcător, căruia nu i-am putut vedea faţa, m-aş duce să depun o plângere la cel mai apropiat comisariat de poliţie, spunând: "Singurătatea şi întunericul mi-au furat lucrurile mele cele mai de preţ."; comisarul mi-ar putea răspunde: "Mi se pare că nu aveţi dreptate susţinând această explicaţie ultramecanicistă. Dacă sunteţi de acord, vom reprezenta mai degrabă situaţia în felul următor: protejat de beznă, favorizat de locul singuratic, un hoţ necunoscut v-a furat lucrurile de valoare. Ceea ce, după părerea mea, interesează cel mai mult în cazul dumneavoastră, este de a-l găsi pe hoţ; numai atunci vom avea întrucâtva şansa de a intra în posesia obiectelor pe care vi le-a furat."

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rebut... majoritar

Urăsc pe omul bestie, animal;
Ţăran perfid, sau "domnul" din cvartal,
Rânjind când c-un picior loveşte
Ce nu cuvântă, nu ştie... "greşeşte",
Otravă pune, lanţuri cu capcane,
Pui nedoriţi aruncă din balcoane...
Snobul ce crede c-animalu-i lesă
Şi viaţa nu-i, de nu are adresă,
De nu-i a lui, "unic", proprietar,
Stăpân printr-o meteahnă... de primar,
Ce l-a-mpămăntenit demult pe zero lei,
Pe moldovean venit cu munca pe la chei,
Sau nespălat cu lot în folosinţă,
Luat lu' boier, demult, de neputinţă...
Otrepe humanoide ale ruşinii,
Petiţionând orice, cu cultul vinii
Că altu-o are, nu el, totdeauna...
Părintefil ce-şi laudă odrasla; e una,
Cea mai deşteaptă, că mereu se scoală,
Să caşte gura-n parc, pe banca fără şcoală...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"În societatea românească, în instituţiile statului nu se aplică deloc sau se aplică parţial componente esenţiale legate de securitatea naţională, a cetăţenilor, legate de securitatea politică, securitatea socială, securitatea educaţională, securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea societală, medicală, însă se face din greu, în condiţii secrete, poliţie politică, repet poliţie politică, 24 de ore din 24 de ore. Sume de bani colosale intră în salariile personalului poliţiei politice, în pensiile lor speciale, în tehnicile de manipulare, intoxicare, compromitere, calomniere, diversiune, în dispozitivele tehnotronice de suprimare psihologică şi uneori fizică a personalităţilor creative democratice, autentice, antiinfractionalitate gravă. Poliţia politică pregăteşte, educă şi îşi plasează oamenii in funcţii cheie ale statului si ale instituţiilor, în mass media, în instituţiile de forţă."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, 2012 (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alan: Charlie, nu vezi ce ţi se întâmplă?
Charlie: Nu se întâmplă nimic, doar că m-am oferit să îi cumpăr unei poliţiste un martini de cinci sute de dolari.
Alan: Atunci cred că nu mai are rost să vorbesc cu tine.
Charlie: Bine. Măcar am avut ceva de câştigat din asta.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Ioana Niţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procuror.ro

Mă adresez cu cinste la onor,
Al dumnevoastră, eu-l subsemnat,
Ca-n înalta funcţie, de prim şi procuror,
Să constataţi cât sunt de vătămat.

Mi s-a furat tot ce-am avut mai bun,
Prin muncă agonisite, bunuri toate,
Fără să ştiu că-i doar armă, un tun;
O şmecherie... trasă cu temeritate.

Ştiu şi tunar, ce s-a destăinuit
-Beat de licorile ce-odată aveam-
Şi din vecini, prieteni, ce-au zărit, privit
Şi lumea nepăsândă de la geam!

Am fugit spre dreptate, s-o câştig
Şi poliţistul mi-a promis s-o am;
"Părtaş sensibil, el, ce din covrig
Trăieşte amărât... E bine că reclam!".

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fapt, oamenii iubesc vărsarea de sânge, dar nu au curajul să o spună pe faţă. Într-unul dintre romanele existenţialiste este povestit un incident care este aproape adevărat. Un om este adus în faţa justiţiei pentru că ucisese un străin care stătea pe o plajă. Nu-l văzuse niciodată înainte pe acel străin. Nu l-a ucis pentru banii săi. Nu ştia nici măcar cum arată, fiindcă l-a ucis de la spate, cu un cuţit mare. Ei nu se mai întâlniseră, deci nu era o chestiune de duşmănie. Nu erau nici măcar familiari; nu-şi văzuseră feţele unul altuia. Magistratul nu-şi dădea seama ce se petrecuse, aşa că l-a întrebat pe ucigaş: "De ce ai făcut-o?" El a răspuns: "Când l-am înjughiat, a ţâşnit o fântână de sânge din spatele său. A fost unul din cele mai frumoase clipe pe care l-am trăit vreodată. Ştiu că preţul va fi moartea mea, dar sunt gata să-l plătesc. A meritat. Mi-am dus întreaga viaţă în plictiseală, fără nici o incitare, fără nici o aventură. În final, am decis să fac ceva. Iar acest fapt m-a făcut vestit în lume. Poza mea este în toate ziarele. Sunt cât se poate de fericit că am făcut asta." Nu era nevoie de nici o dovadă. Omul nu nega, dimpotrivă, îşi glorifica crima. Justiţia însă are propria sa rutină – trebuia să fie chemaţi martori; numai cuvântul său nu era acceptat. Poate că minţea, poate că nu-l ucisese pe acel străin. Nu-l văzuse nimeni – nu exista nici măcar un singur martor ocular – aşa că a trebuit să fie prezentate dovezile de circumstanţă adunate de poliţie.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!