barbă şi bărbierit

Se învaţă uşor bărbieritul pe barba altuia.

proverbe evreieşti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul avea mintea brici, celălalt, mai modern, mintea Gillette. Şi amândoi purtau barbă.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evan: Nu mă pot bărbieri! De fiecare dată când fac asta, barba îmi creşte la loc.
Marty: Asta se întâmplă după ce te bărbiereşti. Dar apoi te bărbiereşti din nou.

replici din filmul artistic Evan Atotputernicul
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui mitoman

Anul Nou, ce-i la un pas,
Să-ţi aducă printre scule,
Şi trei brice pentru ras...
Fi'ncă bărbi ne-ai pus destule!

epigramă de Gheorghe Penciu din revista "Lumea epigramei" (ianuarie 2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Nicu Popa, actor cu adevărat

Incontestabil, eşti actor -
Ai voce, barbă... ce mai, brici!
Deci ţi-aş propune un favor:
Ca eu să scriu, tu... să le zici.

epigramă de George Vaiman din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bricele

Eram în hotărâre de fabuli să mă las,
E grea această cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Aşa un unchi al meu,
Uşoară să-i stea ţărna şi sufletul ferice,
Prin testamentul său
Mă leagă ca să public o fabulă de brice;
Plinesc a lui voinţă ca sfântă datorie.
El îmi spunea c-odată, într-o călătorie,
Stând sara la popas,
Găsi un vechi prieten, cu care a şi mas.
Ei de cu seară-n vorbe de râs, de desfătare,
Cu pace-au adormit.
A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit,
Pe scumpul său prieten văzu în altă stare.
Acesta la o masă-n oglindă se uita
Şi-aşa de greu ofta,
Că îţi venea a crede
Că-n ea pieirea-şi vede.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Faci injecţii?
Lucian: N-am încotro. Stela nu-mi dă de ales. Cel puţin are mână uşoară, nu mă doare.
Lia: Măcar atât. Cu ce mă serveşti?
Lucian: Vei vedea.
Lia: Dar obrazul? Ţi-a trecut puţin.
Lucian: Poate, puţin, numai că n-am voie să mă bărbieresc deloc, decât după vreo zece zile. Până atunci...
Lia: Zece zile?! De abia aştept să văd cum vei arăta!
Lucian: Aşa, mulţumesc... Încurajează-mă!
Lia: Ce nu-ţi convine? Mie-mi pari deja interesant, încă de acum.
Lucian: Îmi închipui... Nu pot să sufăr barba asta!
Lia: O să te obişnuieşti cu ea. Cine ştie, poate că după cele zece zile n-o să mai vrei deloc să te bărbiereşti.
Lucian: Aşa crezi? Nici gând! De abia aştept să scap de pacostea asta! Eu, bărbos?! Nu-mi place deloc gândul ăsta!
Lia: Dacă asta te consolează, află că arăţi foarte bine, cu sau fără barbă.
Lucian: Îmi imaginez... Ca un maimuţoi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa ariciului

Un arici găsi un brici
Într-o tufă de urzici,
Vrând şi el să se-ngrijească
Gândi să se bărbierească.

Cum n-avea oglinzi pe plac
Merse iute la un lac,
Se privi, făcuse spumă,
Dar atunci veni o turmă
De mistreţi tulburând apa
Şi aşa-i stricară treaba.

Luna-n cer i-a făcut semn:
Să se radă nu e demn,
Ne-am de-arici, vestite neamuri
Stau cuminţi şi nu-şi fac planuri
Să-şi dea barba pe-o dorinţă,
Că-i iubit de-o veveriţă!

fabulă de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce, e păcat?

Azi băieţii poartă barbă,
Nu ştiu din ce raţiuni,
Brici era din vremea oarbă,
La bărbaţi făcea minuni!
Chiar şi la o întâlnire,
Poţi să mergi nebărbierit,
Cu plete sucite-n fire,
Pantaloni de necârpit,
Ţigara în colţul gurii,
Smartfonul ţinut în mână,
Vorbele ca-n fundul şurii,
Aruncate ca la stână.
Dar şi cea la cinʼte-ai dus,
Nu se lasă mai prejos,
Stă în blugi, crăpaţi mai sus,
Mişcând fundul curajos.
De-i întrebi din ce trăiesc,
Te înjură degajat,
Taţii noştri, e firesc,
Ne susţin, ce, e păcat?

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul Moş Crăciun

Aş fi putut să cred cu zeci de ani ‘nainte,
Pe când eram copil în satul dintre vii
Şi nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte,
Că Moşul cel iubit e-un basm pentru copii,

Şi nici chiar prin liceu, chiar şi la facultate,
Colegi la care eu, franc, nu m-am aşteptat,
Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate,
Că Moşul nu există şi nici n-a existat,

Dar n-am crezut atunci şi n-am să cred vreodat',
Când pruncul ce-a adus iubirea între noi,
A fost, la Bethlehem, cu daruri aşteptat
De oameni înţelepţi şi nu de maimuţoi,

Aşa că mă gândesc, acum, la anii mei
Cu primii ghiocei la tâmple, cum mi-ar sta,
Vâzând cât mă iubesc, să-i mint pe nepoţei
Că "Moşul" care-l ştiu nicicum n-ar exista...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arlechinada… bonus. ex-stagiune

aveam barbă – trei fire pe
trei rânduri
două albe, fix azi
mi-a arătat asta zâmbind
şi numai zâmbet nu era acela
oglinda!
semn rău
am făcut-o cioburi, acum
din cioburi voi lansa
Arlechinul cu fesul pe dos –
Arlechinul proaspăt bărbierit
de lama precisă
a secundarului
vă spun un şiretlic:
lanseazã cititori, nu volum
ajunul Bunei-Vestiri
2008
ecoul se-ntoarce pălmuit
…pescuieşti în ape teritoriale ale
amăgirii, bă puţă… ecou la ecou

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!