Citate despre bebeluși și moarte
citate despre bebeluși și moarte (inclusiv în versuri).
Este la fel de natural să mori, așa cum este natural să te naști. Pentru un prunc, una este probabil la fel de dureroasă, ca și cealaltă.
citat celebru din Francis Bacon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când era pe cruce, a sculat morți; tot așa ca prunc era Cel ce alcătuia pruncii.
Sfântul Efrem Sirul în Imnele Nașterii și Arătării Domnului (2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marii poeți sunt unii morți; alții - sugari.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Toula: Grecoaicele drăguțe trebuie să facă trei lucruri în viață: să se căsătorească cu greci, să facă bebeluși greci și să-i hrănească pe toți până mor.
replici din filmul artistic Nunta a la grec, scenariu de Nia Vardalos
Adăugat de Ștefania Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatăl meu voia întotdeauna să fie decedatul de la o înmormântare, mireasa de la o nuntă și bebelușul de la un botez.
citat din Alice Roosevelt Longworth
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sicriul pe umăr
Toți oamenii din lume poartă un sicriu pe umăr,
toți oamenii din lume vor arunca un bulgăr
ce-l vor arunca peste cel mai aproape,
în miezul căruia cei care pleacă vor căuta leac de somn
și codul în care se ascunde cheia cu care să treacă dincolo.
Toți copii lumii vor plânge și apoi vor cânta
spre lumina ce-i va îmbrățișa, îi va înspăimânta și-i va arde.
Toate femeile din lume țipă cu spaima lipită de moarte
când pruncul bate în poarta necunoscutului ocrotitor domn
ce se pune de-a curmezișul în drum
la ultimul om ce poartă sicriul pe umeri
în care el însuși este așezat spre somn.
poezie de Aurel Ștefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două nume
La fiecare naștere în lume,
Cu fiecare prunc ce li se-arată
Mai pun părinții câte două nume
Și mai deschide moartea câte-o poartă.
La care prea flămândă își așteaptă
Pomelnicul meniul de la nuntă
Și-a doua zi mireasa-i mai deșteaptă
Cu încă două nume noi în burtă.
Ne punem două nume zi de zi
Nădăjduind o moarte mai puțină
Fără să știm ce invitat va fi
Chiar azi, după botez, la noi la cină.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce să refuz
Ce să refuz și ce să mai accept?
Toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept -
mirosul lor, copile, ne desparte!
Încep o floare și-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav și mă refuză
dă-mi, Doamne, plânsul unei mari candori
și dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză!
Dar nu mai sunt cuvinte ca să spui;
o spadă se sfărâmă între oase -
mi-e îngerul bolnav și boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase...
poezie de Gheorghe Istrate
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru persoana din cupa clopotului, pustie și nemișcată precum un prunc mort, lumea însăși este un vis urât.
Sylvia Plath în In the Bell Jar
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea altei căprioare
De ce trebuie să moară,
Iar și iar, o căprioară?
De ce tebuie să fie,
Moartea, iar în poezie?
Nu ți-e silă, nu ți-e greață,
Sânge iar să vezi curgând?
Conștient să stingi o viață,
Și să lași un ied plângând?
Limba-i vezi că-i încleștată,
Între dinți, în timp ce moare,
Să nu afle niciodată,
Pruncul ei ce tare-o doare?
Când pui deget pe trăgaci,
Ai luat o clipă seama,
Fiul tău ce crunt haraci,
Ar plăti de-i moare mama?
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de pomenire pentru morții neștiuți
Oh, pomeniți-i, pururi pomeniți-i
pe morții neștiuți din Hiroshima...
pe gârbovul pescar ce-și împletise
un nou năvod făcut din ochi de soare,
prin care
petalele oceanului sclipeau
ca niște violete parfumate...
pe omul-cal căzut în fața casei
în clipa-n care surîzînd spre prunci
le arăta un animal ciudat,
o veche bicicletă cumpărată,
spunând Cu ea mai pot s-alerg un veac!
pe mamele ucise lângă leagăn,
pe fata care peste-un sfert de oră
și-ar fi văzut logodnicul plecat
de patru ani pe front și-ntors rănit...
pe cei nefericiți ce se rugau
în templele cu umbre de izvoare...
pe pruncii care nu s-au mai întors
din școli... și ale căror șorțuri mici,
[...] Citește tot
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ană, Ană
Ană, Ană, țipăt dulce,
Curgi în mine ca un râu
Ce-ar vrea mâna să-mi usuce...
Cărămida-i pân' la brâu.
Ană mor și eu cu tine,
Mor în mine-s blestemat!
Cărămida-n gât îți vine
Zidul nu s-a surupat.
Ană, Ană cerul plânge,
Sufletul și pruncul meu,
Plânge zidul și te strânge
Surd rămâne Dumnezeu...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta de-a trăi
Învață să trăiești
fără
profesor
E șansa
vieții
tale
De repetat
repetă
numai
moartea și nou-născuții
Noi
ca
și firul de iarbă
Cu toate
că
ne doare
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (23 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumețul
Mereu se sprijină noaptea albă pe deal,
Unde în tonuri argintii se înalță plopul,
Stele și pietre sunt.
Adormit se arcuiește puntea peste viitură,
Un chip mort însoțește pruncul,
Secera lunii în prăpastia roz.
Departe păstori proslăvind. În roca veche
Privește dintr-un ochi cristalin o broască,
Se trezește înfloritul vânt, trilurile a morților aievea
Și pașii înverzesc în liniștita pădure.
Asta amintește de pom și animal. Domoale trepte de mușchi;
Și luna,
Lucește scufundată în triste ape.
Revine iar și umblă pe meleaguri verzi,
Se leagănă pe gondole negre prin orașul în ruină.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
De trec pe strada zgomotoasă
De trec pe strada zgomotoasă
Prin temple pline de m-abat
Între besmetici de-s la masă
Eu de-al meu vis mă las furat.
Spun: anii grabnic s-or așterne
Și câți suntem, fără popas
Vom trece toți sub bolți eterne -
Cuiva, curând i-o bate-un ceas...
Un gând lângă stejar îmi vine:
El patriarh din codrii grei,
O să mă-ngroape și pe mine,
Așa ca pe părinții mei.
Spun pruncului cu duioșie:
Adio! Îți las locul meu.
Să putrezesc mi-e datul mie
Iar ție, să-nflorești mereu.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina Crăciunului
O mare taină ni se dezvăluie în Ajun
E taina cea de preț a Sfântului Crăciun.
E-o taină mai presus de fire
Taina Cuvântului jertfire.
E taina Duhului ce prinde trup,
Taina păstorului care păzește oile de Lup.
E taina Împăratului care devine rob
Și taina trandafirului care răsare dintr-un bob.
E taina Soarelui ce stinge nopți,
Taina Luminii și-a dreptelor dreptăți.
E taina păcii ce se așterne peste lume
Și taina iubirii ce ne poartă nume.
E-o taină a patimilor pe cruce îndurate
Taină a milei și a păcatelor iertate.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Artene din Colindător la porțile cerului (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-a v-ați ascunselea
Trupu-i povară. Mirosul de tămâie
te tulbură și te trezești într-o biserică
plină cu oameni, înconjurând un sicriu.
Poate chiar pe fratele tău...
Mai crezi că visezi, că cei din jur sunt fantome,
că din strană răsună melodii de adormit pruncii,
iar părintele dă cu cădelnița sa de înălțimi,
sus de tot, cercetând cerul.
Nu te teme de morți, ei nu mușcă
și nu se mișcă ostentativ prin preajmă,
ci s-au oprit pentru o bucată de vreme,
întârziind asupra unui gând anume, doar atât.
E adevărat că după asta nu mai pot să revină
și stau bine ascunși printre noi,
așa ca în jocul de-a v-ați ascunselea.
Cine pe cine caută?
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arși... Foc
Firave trupuri, minți junone
Atât de încrezătoare în mâine,
Au picat azi jertfe cazone
Lui Dumnezeu... în focul câine.
Ajunși pentr-un vibrato sunet,
Să-l aibă un gând de înfiorare,
Au fost străfulgerați ca-n tunet...
Neștiind că moarte oriunde apare.
S-au stins -pe-al indolenței rug
De-un vârf de neam iresponsabil-
Copii, odată prunci de plug...
Azi scrum, în oraș moral instabil...
... Cetatea, înmocirlită-n ban
Cu inocența-i infantilă,
Ajunsă o noapte al meu dușman...
E azi șuvoi de lacrimi, milă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 octombrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Populară
Ah, războiul blestemat
Câte văduve-a lăsat
În durere și câți prunci
Au rămas orfani de-atunci!
Dar când stai să te gândești,
Toate cele pământești
Sunt ca umbra norilor,
Ca mireasma florilor.
Nu-i mirare că, de-atunci,
Au crescut sărmanii prunci
Și văd încă soarele
Toate văduvioarele...
Doar pe morții din război
Putreziți în vânt și-n ploi
N-are cine-i întreba
Dacă-s fericiți ori ba.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre bebeluși și moarte, adresa este: