Citate despre brumă și frunze
citate despre brumă și frunze (inclusiv în versuri).
Adierile de toamnă
Peste mica mea livadă
îmbrăcată ca o doamnă,
Brumele încep să cadă,
semn că vine mândra toamnă.
A căzut din pom o poamă,
lângă ea o frunză moare.
Adierile de toamnă
dau grădinilor culoare.
Alte frunze ce-s surori,
nescuturate de vânt,
Cad și ele peste flori
așternute la pământ.
Mărunt se scutură un nor
peste frunzele căzute.
Coboară iarna-încetișor
de pe crestele de munte.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bruma de toamnă
Cad ostoite frunzele
În somnul de veci
haiku de David Boia (21 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
brumă căzută -
frunze sticlind la soare
pline de mister
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
noapte cu brumă -
doar frunzele învelesc
un om al străzii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de toamnă,
frunze rătăcind pe drum,
brumă în suflet.
haiku de Dumitru Delcă (noiembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
spulberă vântul
penele îngerilor,
un melc tresare
bruma îmbracă
trupul crizantemelor,
plânge un greier
bătut de ploaie
gutuiul își mângâie
ultima frunză
poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri (14 noiembrie 2006)
Adăugat de Elena Victoria Glodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie într-un vers
Toamna
Vântul suflă și-un strai de frunze acoperă totul.
Octombrie
Furtuna rupe și-ultima frunză de vie.
Toamna târzie
Prima brumă atinge trandafirul rămas.
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tîlcuri
Tîlcul florilor nu-i rodul,
tîlcul morții nu e glodul.
Tîlcul flăcării nu-i fumul,
tîlcul vetrei nu e scrumul.
Tîlcul frunzei nu e umbra,
tîlcul toamnelor nu-i bruma,
dar al drumului e dorul,
tîlcul zărilor e norul,
ducăușul, călătorul.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
e liniste, n-aud nimic,
decat fosnetul frunzelor,
ecoul surd tipic
zgomotelor ploilor
totul este trist
frunzele ingalbenesc
cu peisajul toamnei
incet, ma obisnuiesc
nici soarele nu se arata
randunelele se duc,
se scutura de-a valma
frunzele de nuc
si bruma s-a lasat
peste lanuri si campii
vara-mbalsamatoare
unde esti? cand o sa vii?
[...] Citește tot
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
De toamnă
E pretutindeni toamnă despletită
E brumă și sunt pomi fără culoare,
Și tu îți pui aceeași întrebare
Și-același dor de viață te despică.
Și mă întrebi de ce sunt iarăși frunze
Pe străzile călcate de boemi,
Eu știu că-aștept rutina unei ierni
Și miezul tău, însângerat, din buze.
poezie de Adrian Abrudan (2011)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tâlcuri
Tâlcul florilor nu-i rodul,
Tâlcul morții nu e glodul.
Tâlcul flăcării nu-i fumul,
Tâlcul vetrei nu e scrumul.
Tâlcul frunzei nu e umbra,
Tâlcul toamnelor nu-i bruma,
Dar al drumului e dorul,
Tâlcul zărilor e norul,
Ducăușul, călătorul.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dulciule, ascunsule!
Dulciule, ascunsule-n tăcere, pământe, pământe, vere, fă-te cristalin,
și morții tăi vedea-i-aș ca florile-n văi.
Geme frunză!
Vai, geme ea.
Și cade veștedă, cade frunza.
Ah,
Orfeu al codrului verde,
spune-mi cântecul.
Mi-e dor a mă pierde.
Ah, se scutur tineri anii mei, în băltoaca lunei, palidei.
Mistuindu-mă cu sărut sălciu, altissima lună!
Fă să nu mai fiu!
Sfâșiați-mă odată, dulci vedenii ; iată corbii, furii mei, muntenii!
Toamnă e!
Asupra-mi se abate, bruma ei mă bate greu, mă bate.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
grămada de frunze
uscate și galbene
crește în jurul
greierului atins
de bruma rece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A-nflorit o păpădie!
Nici o floare:
Numai pete mari, de soare...
Doar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară,
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.
Se întinde drept spre cer
Pe codița lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brumă
Și-i tot ger
Își adună pămătuf,
În tecuța-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduț, de puf!
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vant
Toamna a țipat cu un trist accent,
Văzul cade neatent,
Vântul sună lemnăria,
Bate gol, în poloboace, butnăria.
Lângă ușă frunzele s-au strâns.
De departe vin ecouri vechi de plâns,
Brumă, toamnă literară,
Pe drum prăfăria se duce fugară.
Și-am stat singur supărat
În zăvoiul decadent,
Și prin crengile-ncâlcite mi-am notat
Versuri fără de talent.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna mea
TOAMNA MEA
Ascult vântul toamnei, ce-mi bate la ușă,
Prin anotimpul ce ce adoarme-n amurg.
Din frunze croșetez gândului, mănușă,
Când lacrimile ploii în suflet se scurg.
Se cerne tristețea-mi ca ploaia-n furtună,
De mila frunzei bătută și brumată.
Doar vântul îi cântă pe-a ramului strună,
Prohod de adio, din viața curmată.
Presimt că toamna mi-aduce gongul morții,
Când sufletul se scurge într-un vis profund
Și nu regăsesc drumul vieții și-al sorții,
În primăveri să mai cultiv gândul fecund.
Bruma și frigul îmi îngheață privirea
Și-adeseori rămâne ideea-n condei.
Iar timpul pecetluiește amintirea
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zile de toamnă
Ieri vedeam pe luncă flori...
Mândri fluturi zburători,
Și vedeam zburând albine.
Ieri era și cald și bine.
Azi e frig și nori și vânt,
Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veștejesc de brumă toate.
Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o caldă zi de vară.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză palidă, floare galbenă
Frunza când moare
Se face floare.
Au adunat lună și lumină
Pomii în grădină
Și scutură soare.
Ați fost niște trupuri
Și v-ați făcut fluturi.
Nucule, suflete scuturi.
Dafini, duzi și migdali
Erau plini de papagali,
Le-au căzut aripi și pene,
Fulgii, alene
Și pe-ndelete.
Le-au rămas în arbori scheletele.
Miroase a piatră și ceară,
Și ziua intră în seară.
Prin ceața mânjită cu humă
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Ciclul HORE (1939)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
primele brume
pădurea de arțari
își leapădă frunza
bunicul povestește iar
despre cei căzuți în război
gogyohka de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Devreme, călătorind spre Shangshan
În zori, el își începe drumeția odată cu bătutul clopoțeilor,
Călătorește gândindu-se cu amărăciune la casa lui.
Cântă un cocoș; o cabană cu acoperiș de stuf; luna;
Pe lespezile podului: urmele lăsate pe brumă de pașii lui.
Frunzele stejarului mongol cad pe cărările muntelui,
Florile de lămâi luminează gardul casei.
Gândurile lui rătăcesc încă în visele despre Duling,
La iezerul albastru cu gâște și rațe sălbatice.
poezie de Wen Tingjun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre brumă și frunze, adresa este: