Citate despre brumă și visare
citate despre brumă și visare (inclusiv în versuri).
Câte o lacrimă
bruma luna!
Numai sufletul
gol-goluț
mai încerca să viseze
gogyohka de Mariana Babiuc Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveștile feerice
Zic unii, cum de-mi place mie
În lumi de basm copilărești;
Căci simt o mare bucurie
Pe-al lor tărâm, cum nici gândești!
Ca-n vis, eu cred în mândre zâne
Și în pitici și-n spiriduși;
I-aud cum vor să mă îngâne
Cu dulce glas, pe după uși.
Pe când îmi plimb, în seri cu brumă,
Gândirea-mi pasăre în zbor
În lumea lor de vis și spumă,
De râs, de șagă și fior.
...
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Devreme, călătorind spre Shangshan
În zori, el își începe drumeția odată cu bătutul clopoțeilor,
Călătorește gândindu-se cu amărăciune la casa lui.
Cântă un cocoș; o cabană cu acoperiș de stuf; luna;
Pe lespezile podului: urmele lăsate pe brumă de pașii lui.
Frunzele stejarului mongol cad pe cărările muntelui,
Florile de lămâi luminează gardul casei.
Gândurile lui rătăcesc încă în visele despre Duling,
La iezerul albastru cu gâște și rațe sălbatice.
poezie de Wen Tingjun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce putem face în fața morții?... Putem simți mai întâi dorința de a mai trăi, de-a ne revolta, de-a lupta cu toată forța de care suntem capabili, până ce obosim. Apoi, după ce am obosit, începe să ne încerce îndoiala. Oare chiar aici și acum este sfârșitul? ne întrebăm, deși știm cu siguranță că așa este și tot trupul nostru și ce este dincolo de el ne spune acest lucru. Însă ne îndoim pentru că altceva nu ne-a mai rămas, decât acea brumă de speranță că totul e un vis urât.
Eugen Ovidiu Chirovici în Hoodoo Creek (mai 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bruma...
Am crezut ca daca ma trezesc
in aceasta dimineata cu ochii inchisi
voi reusi s-o prind pe toamna de umbra.
Presupunand ca afara plouase cu vise uitate
i-am dat vantului adresa gresita a uitarii.
Intre mine si tine e bruma...
bruma aramie...
poezie de Raluca Ștefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis cu hematii de statuie
Vântul hoinar curge printre brazde de-ntuneric,
Tu te speli la rădăcina nopții cu visele mele.
Ochii stelelor crapă rușinați de gestul himeric,
Bruma îi ascunde în riduri brodate cu iele.
Iau de la lună fuiorul de raze, lumina să-ntind
Intre brațele noastre croite în miez de gutuie.
Tu te așezi la zvântat, eu norocos mai aprind,
Focul iubirii, în visul, cu hematii de statuie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus
Cum cauți tu, din foi de primăvară
Să faci boboci de floare și de vis
Când totu-n brumă trece spre-nserare
Cum trece lacrima din ochiul stins?!
poezie de Marin Moscu din Între două capete de lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare
Soare, te rog întinde mâna
Și încălzește-mi fața
Sunt rece ca și bruma
Sau roua dimineața.
Am buzele amare
De simt pelinul dulce
Alerg prin câmpul mare
Cu flori de mac și spice.
Ieri nu știam durerea
Ce-o port acum în mine
Dar frica și tăcerea
M-au despărțit de tine.
Mi-e frig și frigu-mi amintește
Cum mă-ncălzeai cu-n zâmbet
Eu te-am iubit orbește
Dar tu mai fript pe suflet.
[...] Citește tot
poezie de Oxana Barbu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noiembrie
Noiembrie și-a pus amprenta
Pe oameni, câmpuri și copaci...
Aș îndrăzni să-ntreb, iubito,
Cu glas de brumă: "ce mai faci?"
Privești pe geam copaci scheletici,
Sau sub povara toamnei taci?
Ori, înfrângând răceala brumei,
Prin parc, pe frunze moarte calci?
Eu? Stau privind strada pustie
Albită de-al brumei argint...
Și primăvară-aș vrea să fie
Și-ncerc mireasma să i-o simt.
Dar vântul rece-mi dă de veste
- Cu sârg, să-mi spulbere visări
Că nori, cu mohorâte creste,
Mi-aduce dinspre alte zări.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Un zeu al hotarelor
Un zeu al hotarelor sta intre noi.
Sarutul ramane pe umerii lui si zace uitat, putrezind ca marul pe care candva l-am muscat amandoi.
Ne-aducem aminte c-a fost amarui.
Pe sanii de bruma, pe solduri apoi bogat palpaia cu flacara-i parul, asa cum de-atunci neincetat il vazui.
Acum esti departe, iar visul e scrum.
O unda bogata-n fum si dezastre trecand spala lespedea unde sezum.
Acum inteleg ca pana la moarte de varsta de foc, de inimi, de astre un zeu al hotarelor ne desparte.
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rar
Singur, singur, singur,
Într-un han, departe
Doarme și hangiul,
Străzile-s deșarte,
Singur, singur, singur
Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beție
Și s-asculți pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă
Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine
Și de-atâta vreme
Nu știe de mine
Nimeni, nimeni, nimeni
Tremur, tremur, tremur
Orice ironie
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna mea
TOAMNA MEA
Ascult vântul toamnei, ce-mi bate la ușă,
Prin anotimpul ce ce adoarme-n amurg.
Din frunze croșetez gândului, mănușă,
Când lacrimile ploii în suflet se scurg.
Se cerne tristețea-mi ca ploaia-n furtună,
De mila frunzei bătută și brumată.
Doar vântul îi cântă pe-a ramului strună,
Prohod de adio, din viața curmată.
Presimt că toamna mi-aduce gongul morții,
Când sufletul se scurge într-un vis profund
Și nu regăsesc drumul vieții și-al sorții,
În primăveri să mai cultiv gândul fecund.
Bruma și frigul îmi îngheață privirea
Și-adeseori rămâne ideea-n condei.
Iar timpul pecetluiește amintirea
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legamânt...
Trânteam la pământ vis după vis,
Mă eliberam de povara unei obligații,
Aceea de a purta cu mine,
Neputința de a transforma visul aievea!
Era o toamnă rece,
Simțeam degerături prin tălpile goale,
Dar eu alergam peste bruma abia căzută,
Căutându-te!
Au înflorit trandafirii peste gardul rupt,
Se sprijină de singura speranță rămasă
Iar eu mă îmbăt zilnic
Cu parfumul lor amețitor!
Mi-e frică să adorm...
Aș putea visa din nou iar trezirea,
Mi-ar ucide ultimul legământ cu realitatea!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
Aș îndrazni sa-ntreb iubite,
Cánd bruma alba pe copaci
Din poala toamnei ratacite
Te mangaie, tu ce faci?
Ce faci, cand la plimbare
Cu vantu' ma iau de maná
Și amândoi pe o cărare
Te căutăm de-o săptămână?
Toamna asta acum devine
Un vis carunt pe undeva
Ce faci? Tu stii ca maine,
E noiembrie si-i ziua mea?
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
O umbră de dincolo de Styx
Efebul cu ochi palizi, flori mistice de-o clipă,
Năluca argintie din bruma unui vis,
A fost în scurta-i viață o muzică ce-n pripă,
Plângând pe-un flaut magic, se duse în abis.
Luntrașul cu chip palid i-a stat sinistru-n cale,
Lăsându-mă pe țărmuri să plâng rătăcitor,
Și mult timp mângâiere n-a fost pentru-a mea jale,
Dar traiul e un balsam, și omul, uitător.
Și totuși, floarea clipei, chiar astăzi câteodată,
Efebul din Novara cu ochii de mister,
Reurcă din adâncuri, lumină sidefată,
Ca luna oglindită de mare și de cer.
La țărm îl readuce luntrașul fără milă...
Îl smulg ca printr-un farmec de-al morții adăpost,
Tot nalt, tot zvelt, tot tânăr plăpând ca o zambilă -
Și-n repedea lui umbră mă văd precum am fost.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cer olandez
Vorbim despre privirea-ți ce-mbracă aburii,
Misteriosul ochi cum este, albastru, verde, gri?
Schimbându-se în tandru cu-a visului splendoare
Reflectă indolența și-a cerului paloare.
Tu chemi aceste zile călduțe și-ncropite,
Ce fac să se topească în plâns inimi vrăjite,
Când zbuciumate rău, ele se-ntorc în somn,
În zeflemea agită pe nervii ce nu dorm.
Și semeni câteodată cu zările frumoase.
Care aprind zenituri sezoanelor brumoase,
Așa cum strălucești, cu niște vederi ude,
Ce luminează cerul cu razele căzânde.
Periculoasă fată, seducătoare clime!
Te voi iubi la fel prin iarnă și prin brume,
Dar ști-voi să aprind chiar când veni-va gerul,
Plăceri mai ascuțite ca gheața și ca fierul?
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adu-ți aminte!
Mai dă-mi să beau ambrozii
ne'ncepute,
nu-mi cânte încă
marșul de plecare,
Adu-ți aminte!
Mâine, în volute,
vor arde ruguri,
viselor fanare.
Prologul, nu l-am scris,
iar Demiurgul
împarte brume lacome-n livezi.
Adu-ți aminte!
N-am cuprins amurgul
cu palmele
rănite de zăpezi.
În galben doarme firea,
prea învinsă
de noaptea
[...] Citește tot
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am pus trecutul într-un cuib de iarbă uscată
Ridic acest nor în memoria
Florilor căptușite cu brumă
Care s-au prefăcut în stele de sticlă.
Mi s-a umplut casa cu toamnă,
Celelalte anotimpuri au rămas la locul lor.
Așa că
Mi-am pus trecutul într-un cuib de iarbă uscată.
Nu pot trăi ca o bucată de piatră,
S-ar vede munți curgând spontan din mine.
În afara unui foc lăuntric,
Aș fi un colț de viață sfărâmată
Și din acest motiv aș iubi să rămân vie.
Sărutul nu cunoaște tragismul marilor pasiuni
Și de aceea nu vine atunci când trebuie.
Prefer să mor în acest vârtej de foc,
Să ard ca o flacără veșnică pentru el.
Vino în noaptea de cerneală
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moarte ucisă
Poezie sau femeie
tot una-i...
într-o frântură de vis
o cuprinzi
când pletele-și scaldă
în bruma dimineții.
E un vers poate nemuritor,
poate un gând ucis
dinainte de naștere.
e poezia femeie ce rămâne
într-un suflet rebel,
într-un suflet chinuit unde
moartea ucisă dă naștere
poeziei
ce zăcuse ascunsă
ca lacrima în trup închis
de femeie
cu parfum exotic
de poezie...
[...] Citește tot
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin de toamnă
Boarea argintie freamătă în zări,
Toamna în destine pătrunde sihastră,
Putredele cânturi curg lin din viori,
Arde iar rugina, tu ești mai albastră.
Nurii îți sunt prinși pe-al rugului gând,
Malu-a-nflorit în voal crizanteme,
Toamna în tăcere parfumează-n rând
Coamele de vise ce-adorm lumi boeme.
Stelele înalte ard tot mai subțire
Amurgul de sticlă, rănind trandafirii,
Valul clipei luptă-n seri peste privire,
Chipul tău din basm mi-e lamura firii.
Bolta iar colindă pleoapa în psaltire,
Zilele,-n povești, duc bruma iubirii!
sonet de Aurel Petre (27 octombrie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre brumă și visare, adresa este: