Citate despre bujori și noapte
citate despre bujori și noapte (inclusiv în versuri).
cu luna plină
nici nopți albe, nici zgomot
bujorul de iarnă
haiku de Eugenia Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
visul unei nopți
în sunete de chitară
înjumătățindu-se
printre bujorii
umbrelelor din ploaie
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog
Te rog să mă aștepți că vin,
Nu mai respir, mor în suspin!
Mi-am făcut sufletul buchet
Să ți-l aduc, să-l pui la piept.
Să nu mă uiți vreau, te implor!
Cu zile mă topesc de dor
Și nopțile stau pază, treaz
Cu ochi la geam și pat pervaz.
Din gând de-o clipă dă-mi semnal
C-o să-l primesc bilet pe-un val
Din marea mea înlăcrimată...
Să-mi spui c-o să-mi mai fi, o dată!
Întinde mâna s-o ating
În flame ce sunt, să mă sting
Lăsându-ți caldă adiere
Să-ți ofer luni în ani de miere.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Iarna bate la fereastră,
Vrea să intre-n casa noastră,
De cei mici e așteptată
De cum a sosit la poartă...
Cu steluțe mii și mii,
Cu mai multe bucurii,
Cu săniuțe pe cărări
Și bujori în obrăjori.
Numai gerul când se lasă
Îi alungă iar în casă,
Lângă sobă, la căldură
Mâinile și le dezgheață
Și devin iar plini de viață.
Așa-i iarna, cu de toate,
Prezentă din zori în noapte.
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstorească
Când pleoapa nopții săruta pe frunte clopoțeii,
În vârf de brazi vântul cânta, ca să-și adoarmă mieii.
Crăiasa nopții se ivise într-un alai de stele,
Luceafărul o însoțea mai mândru decât ele.
Când ciobăneii în cojoace torceau visând departe,
Îi gâdilau în piepturi doruri și oftate grele-n noapte.
Treziți de dorul de acasă și de lătrat de câini,
La drum porneau cântând cu jale, trecând munții bătrâni.
Cu fețe roșii ca bujorii și flori în pălărie,
La vale coborau ciobanii mânați de steaua voii.
Pe plai de Mioriță mânau turma de oi și spre izvoare clare,
Din fluiere cântau cu jale, ca-n Mărginime pe la noi.
Cu gândul la mândra din sat lăsată plânsă-n poartă,
Plângeau din fluiere cu foc, rugând timpul să treacă.
Doar năfrămuța din șerpar le mai stingea din doruri,
Căci poartă-n ea parfum de flori și prafuri de la horă.
poezie de Valeria Mahok (5 martie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la bujori și noapte, dar cu o relevanță mică.
Desculță prin iarbă
Vreau să fug desculță prin iarbă,
Să-mi găsesc locul meu curat
Și nu vreau nici o pată albă,
Pe covorul de iarbă plat.
Noaptea s-o savurăm în tăcere
Și cred că-n iarbă crește uitarea,
Cu o licoare pasională din alte ere,
Iar bujorii își schimbau culoarea.
poezie de Eugenia Calancea (6 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem BAROC TREI
Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea ca o parặ
Lirismul bezmetic ține loc de breloc
Și-nghesuita-n rama acelui gînd de fiarặ,
Aud cum nesfîrșirea îmi zice "N-am, bre, loc!"
Dar fặ-ți un loc în locu-i, un templu mai hidos
Decît o tușặ finặ de pensulặ pe-o fațặ,
Care s-a smuls din rama perfidului colos
Ca umbra ce-nflorește abia spre dimineațặ.
Īn timp chiar și gîndirea e verde sau amarặ,
Ca pasặrea din visul cu îngeri care zboarặ
Cu aripi de zặpadặ și scrîșnet de vioarặ
Īn care-și pierd duhoarea sfielnicặ de fiarặ
Iar muza, coloratặ, fardatặ chiar strident,
L-a violat pe zeul oceanelor și-ndatặ
Acesta și-a ras barba și i-a zids decadent:
Tu ești ceva în jurul unui bujor de fatặ.
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Oana Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai spunem
nu mai spunem nimic,
nu mai spunem.
împovărați,
ca niște bujori sub clarul lunii,
umerii noștrii să înflorească exploziv.
pe țeasta albăstrie a pământului
timpul s-alunece ușor.
din inimi să țâșnească fluvii de lavă
peste al nopților fier.
nu mai spunem nimic,
nu mai spunem.
ciocârliile să ridice c-un tril
primăverile-n cer.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea cuvintelor
Mi-am închipuit tristețea... o romantică corvoadă,
Avea părul strâns, codițe, vorbea singură pe stradă
Nu zâmbea, nu avea farduri, palidă, neîngrijită,
Parcă nu știa de sine, părea foarte chinuită
Mi-am închipuit iubirea, strălucea, o stea în noapte
Era cer senin întrânsa, erau zâmbete și șoapte,
Iar pe chip, bujorii vieții o-nroșeau fără să știe,
Părea fără nici o grijă, părea sinceră și vie
Mi-am închipuit durerea, nici un zâmbet... o grimasă,
Era toată frământare, nu părea că îi mai pasă,
Se chircise înăuntru într-o disperare mută,
Dintr-o fostă frumusețe... ajunsese doar o slută
Mi-am închipuit un suflet care le-a trăit pe toate,
Devenise ca o stâncă, unde vântul nu răzbate,
Iară lacrimile ploii îi păreau o mângâiere,
Era sufletul din mine... poezie și tăcere
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara iubirii
am închis cuvântul neînceput
cu un sărut,
a chemare
ochii tăi ardeau în noapte
liniștea se scurgea lin între noi
noi, amândoi
pășind prin parcul acela de platani
la margine de ani
neprihănită mă priveai
cum buza ta o sărutam
atingeri, a tainică visare
apoi te-ai deschis
curată și pură
în lumina crudă a dimineții
au înflorit bujorii în rai, iubito
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din nou la viață
Au înflorit bujorii și-au îmbrăcat grădina
Cu hainele de gală ca pentr-un mare bal,
Pare-o mărită doamnă ce-și pune crinolina
În verdele smarald, dantelării și voal.
Pictată este-n roșul iubirilor aprinse,
Dorințele din inimi în rozul diafan,
Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse
Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian.
Și peste tot și toate, parfum amestecat
De liliac, narcise, incandescenți bujori,
Iar cerul e o mare de floare franjurat
Unde salcâmi sărută nestigheriții nori.
În toată această vrajă de cântec și culoare,
Se nasc în noi speranțe și nesfârșite vise,
În suflete-ostenite ne construim altare
Le-nsuflețim cu viață, iubiri ca antimise.
poezie de Angelina Nădejde (12 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
* * *
Vine un flăcău acasă:
- Mamă! Tată! Ard de dor!
Am decis să mă însor
Cu fata lui moș Arvinte,
Că-i frumoasă și cuminte
Gingașă și educată,
Pe deasupra încă-i fată.
Mama-l pupă și-l mângâie,
Lăcrămând de bucurie.
Numai tata-i supărat
Și-l privește încruntat.
Pe urmă îl ia de-o parte
Și începe de departe:
- Mai demult, în tinerețe,
Ne-am iubit cu mama fetei.
N-o s-o iei, că nu se poate,
Ea ți-i soră, tu-i ești frate!
Flăcăuandrul, abătut,
Mult a plâns și a băut,
Șapte zile, șapte nopți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua nopții adaptare
Ne-ncredințăm că suntem
Când iubim!
-Zicea poetun versul său-
Șioricât de-adânc în noapte-am fi
Suntem în zi.
Dar de se-ntâmplă să-ncurcăm
Fațeta urii și-a iubirii,
Cu ochi stâncoși ne poticnim
Și chiar de ești Tu pretutindeni
Noi nu te-ajunge.
Sălaș în Tine nu avem
Sfânt Elohim.
Când Tu vorbești
Străină vorba-ți auzim.
Când noi grăim, străin ne ești.
Bujorii mari au înflorit
Și roșul lor se scurge pe tulpini
Cu nori în ochi privim lumina lor,
Și n-o vedem.
Parfumul mângâie întregul câmp
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adolescență
Pe chipul tău râde uimirea
Și plânge-un dor neostoit...
În fața ta, se pleacă firea,
Iar viitoru-i nesfârșit.
Bujori ți-au înflorit obrajii
Și-o piersică i-a parfumat...
Și plete vesele, grumajii,
Cu aur cald ți-au îmbrăcat.
Din ochii tăi, sfidând seninul,
Țâșnesc albastre vâlvătăi;
Pe frunte ți-a-nflorit mălinul
Iar gura-i gata de bătăi.
Frumoasă ești, cum niciodată,
N-a fost, sub soare sau sub nor,
Așa o zgâtie de fată
Că zânele, de ciudă, mor!
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim (3 august 2010)
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Se-ascunde soarele
Se-ascunde soarele în noapte,
Îndrăgostit și obosit,
Luna-n ureche-i toarnă șoapte
Și cu-n sărut... l-a amețit.
Se-ascunde dezgolit de vise,
De căutări și de chemări,
Lăsând... ferestrele deschise
Spre garofițe și bujori.
Se-ascunde așteptând sărutul,
Pe colțul buzelor virgine
Și căutând... spre așternutul
Ce forma trupului reține
Se-ascunde-n taina din perdele,
Pictând apusurile-arzânde,
Pe umbre ce se-ntind... rebele
Ispititoare și plăpânde.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul poeziei
Poezia viitoare
zburătăcește pe veranda mea
brambura.
Ca un puf de păpădie
face echilibristică
pe creionul albastru ceruleum
așteptând
o mână care
să-i umple transparența
și să-i ademenească
sunetele
până iese un ulcior de lut
menit setei, menit spargerii.
Îi aud vocea eterică parafrazându-l pe
Diogene din Sinope
"Caut un poet, caut un poet adevărat "
Dar mi-e primăvară,
mâinile mele-s legate de petalele bujorilor,
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rana
Nici strălucirea nu este de mine nici fala
Nici mirarea nici flinta eternei erori
Dar frumusețea rămâne o rană deschisă
Nici dimineața acestei fântâni murmurate
Nici plopul nici râpa ce am trecut-o
Zărind umbrei tale piciorul ei luminos
Dar frumusețea rămâne o rana deschisă
Atunci m-aș întoarce să-mi pun gura pe ea
Atunci aș simți ce fel se-nfioară durerea
Bujorii aprinși din cana lăsând să cadă
Trupul petalelor de căldură și teamă
În noaptea păcatuui în eterna fântână
Nici amintirea nici gloria nu rămân
Buzele reci caută încă buze fierbinți
Dar frumusețea rămâne o rană deschisă
Un spațiu deschis al imaginarului
Strălucirea gloria ei mirarea și spaima
Timp fără timp ecou fără pași pași fără drum.
poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un Rai mereu în renovare...
Ciuntit mi-e visul fără tine, când tonul tău de mandolină
M-a descântat pe o corolă în nopțile cu lună plină,
Mi-a dăruit din constelații, luciri și taine neștiute,
Și m-a sculptat în basm naiv prin valsul frunzelor pierdute.
Ce nor mi-ai fost de urlă viața când epilogul poartă vina
Că a lăsat înspre finaluri ca viclenia să ia cina?
Din ce bujor mi-ai dat parfumul ce-a răspândit în jur frivol
De nu m-am bucurat căci roua l-a sărutat lăsându-l gol?
Când rațiunea, - ah! lucida - mă prevenea: "Amoru-i iadul,
Ce te aruncă-n vâlvătaie iar dracu-ți este camaradul..."
M-am tulburat ca toamna iernii și am răspuns cu ignorare,
Și m-am întors spre Raiul meu, un Rai mereu în renovare...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă de poet
Tu, slujitor al slovei,
fiecare literă îmbraci
în lacrimi amare
sau sclipiri de aștri,
transformi versetele
în respirații de borangic
și colorezi frazele
din sceptrul metalogic,
cu esențe de bujori
albi, roșii sau corai,
eclozați în idele de mai.
Permuți cuvintele
cum viermii de mătase
se schimbă-n fluturi
cu aripi decorate,
ce vor zbura cu gândurile
pierdute pe buzele lunii,
în nopțile fermecate
de cântul stelelor gingașe
și...
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie
Aș vrea să fiu mereu copil,
Să mă-nvârtesc fără sfială,
Să văd bujorii în April
Trezindu-se din amorțeală,
Și-n iarba umedă covor
S-alerg desculță pe afară,
Legat de coada unui nor
S-admir cocorul alb cum zboară,
Să simt parfum de flori de tei
Și mâna mamei peste frunte,
Sărutul cald, iubirea ei,
Destinul încercând să-nfrunte,
Și casă fratelui cel mic
Să-i fac din preșuri colorate
Și să nu-mi pese de nimic,
Să râd cât pot, pe săturate,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Lidia Batali din Vânzătoarea de comori (noiembrie 2011)
Adăugat de Lidia Batali
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre bujori și noapte, adresa este: