Citate despre cămile și nisip
citate despre cămile și nisip (inclusiv în versuri).
arșiță mare -
prin nisipul fierbinte
cămila mergând
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dune de nisip
Convoiul de cămile
Oaza căutând.
haiku de Mihail Mataringa (13 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
cămila dormind
pe o dună de nisip
într-un deșert iluzoriu
unde nici o oază
nu are apă
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge
nisipul din tine încet
și treci odată cu timpul
în alt timp
întâi picioarele sunt sorbite
curge nisipul curge
pulpele și sânii
sunt trași de cămile
o secundă încă o
secundă
se face un minut adunat
la alt minut cu fiecare fir
de nisip ce curge
ca un cântec trece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul deșertului
Sub soare pal ucigător,
Plită-ncinsă e nisipul,
Pe cer nici urmă de nor
Când astrul a atins zenitul...
O caravană trece fără spor,
Cămile, anevoios "vehicul..."
Sub soare pal ucigător,
Plită-ncinsă e nisipul...
Și nu-i nimic încântător,
Că fierbe pe nisip ibricul,
Încântare-i umbra unui nor,
Ce le răcorește chipul...
Sub soare pal ucigător.
rondel de Ioan Friciu (15 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cămile și nisip, dar cu o relevanță mică.
La două paralele
Mă-ntorc rănit din rădăcina filei,
Ochi isovit de limpezimea frunții,
Pașii de plumb pe urmele cămilei,
Răsună în nisipuri când trec argonauții!...
Din sunete mușcate de fluier grav de sare,
Membrana de lumină răsună sub podele,
Și-aud cum crește grâul de dincolo de zare...
Sunt salahorul serii, la două paralele!
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața sexuală a dromaderului
Viața sexuală-a cămiloiului este ciudată,
Și de multe ori sărmanul, vai, dă chix!
În momentele de-înflăcărare amoroasă
Se repede îndărătnic, berbecește, peste Sfinx.
Dar pasajul posterior al Sfinx-ului e-înfundat
Cu nisip adus de vântul din deșert. Din acest motiv
I-a crescut dromaderului în spate ditamai cocoașa,
Iar Sfinxul afișează-acel zâmbet enigmatic și parșiv.
NB. Cântec de cazarmă în Marea Britanie și SUA. Prin prin anii 1960-1965
a fost foarte popular în Los Angeles. De asemenea, cam în aceeași perioadă,
era cântat de echipa de rugby a Universității Indiana.
Există voci care susțin că versurile i-ar aparține lui Somerset Maugham.
poezie de Autor necunoscut-Anglia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme suspendate
Mă afum cu o lumânare
De aceea a iadului, tare..
Clipa trecând șerpuitoare
Nu te aud culoare-n zare.
Nisipul sa oprit se pare!
Privind în dune de umbre,
Să te zărească mirare
Ce-n trupul lui răsare
Oaze ochilor mei orbi
Mirajelor timpului robi
Până ai apărut deodată
In zbor pe filă fermecată
Mângâindu-mi călimara
Precum Aladin lampa
Să mă scape de vampa
Singurătate selenară
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urmele lui Sisif
împing greu pe munte bolovanul ca Sisif
cu visul meu albastru scăpat dintre coșmare
ca poemul în lumină gravat în catastif
ce-n flux nemărginit vuiește ca o mare.
o oază de speranțe nutresc ca un calif
în mijlocul deșertului. cămile cu samare
trec dune de nisip cum a trecut Iosif
cu Fecioara Maria în vremuri amare.
în marea de probleme se-nalță un recif
răstoarnă vapoare. nu-i nici o asumare
a zeului Neptun. poate un logogrif
să mai amintească de o sublimare.
port pe piept o stea ca un șerif
mi-a dat romantismul cu sorți de afirmare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu sunt persoana perfectă
să-ți fie, oricât m-ai iubi,
oricât aș lăsa de la mine.
am câteva dependențe de;
nisipul din nara cămilei,
de cele două cocoașe
îngenuncheate să ducă
dinspre și înspre zidul de foc
doar psalmii Tăi,
sunt dependentă de piramide,
de zei și sori,
beduini, corturi,
de mări cuminți, de ape răzvrătite
în pumnul lor de ochi născut
din umbra unei nopți.
Doamne,
se micșorează drumul,
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cresc lumile sub lupa poetului
precum buruienile în lanul fermierului
parcă în ciuda erbicidelor
din ce în ce mai totale
chiar și deșertul se poate lăuda acum
cu drumuri din asfalt și lăzi frigorifice
pline cu red bull și coca cola
iar cămilele first class au evoluat genetic
ronțăind nisipurile dunelor
ca pe misterul unei ploi cu asteroizi
în miezul unei furtuni solare
știrile curg pe fond galben
precum cădeau bombele cu napalm în vietnam
în timp ce caravanele merg prin calea laptelui
spre cine să mai știe care clienți galactici
cu dare de stele
oricum
dincolo de pustiul acesta
nu mai e loc de nicio oază
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să vorbim despre economia de timp
despre cum să mai găsim ceva secunde
mai totdeauna sterpe sfrijite și de neconsumat
de fapt ne vindem iluzia că am câștigat timp
când colo ne uităm din ce în ce mai des la ceas
ca într-o presare ciudată a niciodată de ajuns
apoi chirciți în noi mestecăm nisipul clepsidrelor
ca pe un deșert îndesat într-o cămilă
hai să strigăm ceva lozincar
la naiba cu festina lente
la rele cu toate aceste renunțări
să frecăm secundele în cap
până le vom transforma în energie verde
măcar se consumă înaintea energiilor convenționale
hai să tăcem câte ceva despre economia de timp
pur și simplu să ne privim calzi
să ne pătrundem în suflete
și să murim încet
cu folos
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea de decembrie
Pustie și albă e camera moartă
Și focul sub vatră se stinge scrumit
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o scânteie în ochiu-adormit
Iar geniu-i mare e-aproape un mit
Și nici o scânteie în ochiu-adormit.
Pustie și albă e-ntinsa câmpie
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit
Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie,
Și luna-l privește cu ochi-oțelit
E-n negura nopții un alb monolit
Și luna-l privește cu ochi oțelit.
Nămeții de umbră în juru-i s-adună
Făptura de humă de mult a pierit
Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună
Chiar alba odaie în noapte-a murit
Făptura de humă de mult a pierit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem oriental
se făcea că eram nejudecați neuciși
tu dervișul nopții și al apei
culegând câte o fecioară în fiecare anotimp
și sădind în loc o tulpină de mirt
eu o poveste pe care îngerul malik
ți-o murmurase la ureche pe când adormeai
sprijinit de grumazul cămilei cu păr de mătase
căutând pe cerul nopții
steaua sirius a înțelepciunii
se făcea că eu te așteptam tu mă visai
că ne întâlneam între tărâmuri și vârste
tu aveai în mâini boabe de chihlimbar
eu o lăută
tu ești acela tu ești aceea
primește darul meu alesule
primește darul meu aleaso
se făcea că pășeam în livada de rodii
tu îmi prindeai în păr flori de migdal și de aur
eu te ungeam pe frunte cu smirnă
ce frumos miroase a iasomie și portocali
[...] Citește tot
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neam de zei
Noi nu suntem mancurții nimănui,
Noi robi n-am fost barbarilor sălbatici,
Puneți-vă cuminți pofta în cui!
Popoare de nomazi și de astmatici.
Expulsie de curve prin nisipuri,
Popor de hoți ce-ați rătăcit prin oaze,
Intoxicați mass-medii cu tertipuri,
Cu limbi spurcate în lins de găoaze.
Oricine are dreptul la pământ,
La viață, la tain, la cânt și țipăt,
Dar pe pământul nostru doar mormânt
Și-o piatră vă vom așeza la capăt.
Voi pielea de cămilă azi pe cap,
Vă străduiți să ne-ndesați degrabă,
Să devenim mancurți cu handicap,
De găozari ce ticluiesc corvoadă.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva am fost
osiris și toată lumea mă invidia
eram mortul înviat
după ce-am zburat printre stele
am primit ochiul de la fiul meu
născut de isis
eram fericit și îngrijorat pentru egipt
am înfrânt moartea
acum privesc cămilele cum trec
printre piramide eram leu
care am luat înfățișarea zeiței sekhmet - zeița leoaică
am creat deșertul
prin respirația mea
respirația de foc a ochiului lui ra
mulți faraoni din perioada dinastică timpurie
au fost concepuți de mine
zbor în universuri paralele
am cap de ibis și socotesc
ce a mai rămas ce-am avut
ce-am pierdut și ce voi câștiga
dacă adun atent sau scad puțin
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punctul de întâlnire
Timpul era plecat, se-afla-n altă parte;
Erau acolo două scaune și două pahare-alăturate,
Și doi oameni c-un singur puls, intens foarte,
(Cineva a oprit scările rulante):
Timpul era plecat, se-afla-n altă parte,
Și ei nu erau nici jos, nici sus;
Muzica nu s-a oprit, continua,
Curgea prin iarbă ca un râu, maroniu clar inclus,
Cu toate că se-aflau într-o cafenea
Și ei nu erau nici jos, nici sus.
În aer clopoțelul a rămas tăcut
Păstrându-și echilibrul inversat
Între un clanc și-alt clanc al florii,
Caliciu-n bronz mut, de-un galben mat:
În aer clopoțelul a rămas tăcut.
Cămilele au traversat miile de mile de nisip
Care se-întindeau între farfurii și cești;
[...] Citește tot
poezie de Louis MacNiece,1907-1963, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustnicul
I
Muntele Golgota. Întuneric. Un soare mic se vede
sângeriu prin pâclă deasă. Pe-o stâncă șade Lucifer
cu aripi de liliac, cu ochii luminoși de fosfor. Privește
neclintit parcă ar asculta ceva-n tăcere.
LUCIFER
Nu s-aude-n larg decât mișcarea
pământului prin lume.
Cu aripile sprijinite-n pietre-aștept
de-un veac aici.
Când am urcat cărarea
părea că duc în spate-o cruce grea,
și spini ce atârnau în aer mă-nțepau pe frunte.
Dacă semnele nu mint,
călcâile îmi odihnesc
pe stâncile spânzurătorilor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzeu
Am început să mă înfășor pe spirală
Ca o vertebră pe nervul
Subțire...
Să desprind cunoașterea
Ca pe o scoarță de copac
Din ochii bătrânilor,
Dintre ridurile anoste
Ale timpului din fildeș....
Pe cei doi umeri mă apasă
Minerve, două bufnițe
Ce-și rotesc tot mai repede
Capetele cu ochi statici.
Răul și Binele...
Ca două encefale gemene
Ca inimi ce pulsează
În priviri solare himalayene.
[...] Citește tot
poezie de Andreea Molnar
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rubaiyat
Hai, sus! Soarele-a risipit Aștrii
De pe Câmpia Nopții și-albaștri
Ochii zilei se oglindesc peste
Turnul cel Mare mii de piaștri!
În geana zorilor mi s-a părut
Ca-aud din Crâșmă glas, frățesc salut:
"Templul așteaptă oaspeți credincioși,
Intrați, nu vă sfiiți, slujba-a-început"!
Cocoșu-a cântat, umflându-și gușa,
Iar cei de-afară-au strigat: "Ușa,
Deschideți ușa, știți cât de puțin
Timp avem de stat și-apoi... cenușa."
Învie Noul An dorințe dragi,
Dar gânditor tu, suflet, te retragi
Spre spațiul unde Moise-a rupt un ram,
Iar pe Hristos l-au adorat Trei Magi.
[...] Citește tot
rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cămile și nisip, adresa este: