Citate despre cărți și muzee
citate despre cărți și muzee (inclusiv în versuri).
Îmi păstrez cărțile în Muzeul Britanic.
citat clasic din Samuel Butler
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Ilie Bobescu, autorul volumului de poezii de dragoste "Muzeul inimii"
Ți-e inima de-acum muzeu -
Iubiri aievea sau ratate.
Se-ntreabă toți, mă-ntreb și eu:
Le-ai declarat onest pe toate?
epigramă de Constantin Voinescu
Adăugat de Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc
Curg animale jupuite din cărți,
cineva face focul sub ultima zăpadă
În vreme ce chiromantul bătrânei cetăți
îi citește viitorul, în palma întinsă,
Afroditei din muzeu,
cu mult prea groase pulpe pentru gustul
meu...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar acei a căror muncă principală este pur materială? Acelora nimic nu le va împrospăta puterile, ca citirea unor cărți înălțătoare, ca vizitele repetate în muzee, ca încercarea de a pătrunde în tainele dumnezeiești ale lui Beethoven, spre exemplu.
George Enescu în Revista "Făt-Frumos", Câteva cuvinte despre muncă (1 septembrie 1915)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trăi este ca și cum ai colinda printr-un muzeu. Doar mai târziu realizezi ceea ce ai văzut, te gândești mai mult la asta, cauți explicații în vreo carte, îți amintești... Pentru că nu poți înțelege totul pe loc.
citat clasic din Audrey Hepburn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albumul
O, blestemată curiozitate!
Deunăzi, cu gânduri indiscrete,
Am profanat odaia unei fete -
Acest muzeu de lucruri parfumate.
Albumul ei cu scoarțe violete
E plin de cărți poștale ilustrate;
Vederi din țară și străinătate,
Orașe, fluvii, parcuri și portrete.
Pe una scrie: "Dragă verișoară,
Ai auzit ca P. P. K. se-nsoară
și vrea să ia o fată din Buzău?..."
Pe alta scrie numai: "Cugetare:
Amorul e un lucru foarte mare."
Și iscălește: Guță Popândău.
sonet epigramatic de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Unei mondene
Tu ești ca un muzeu de arte,
Dar îmi închipui mai ales,
Că te asemeni cu o carte,
Ce-i răsfoită foarte des.
epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori trotuarele negre par negre omizi cu mii de picioare articulate. De unde vin și ce îi gonește pe toți? E greu să admiți că în fiecare palpită o altă durere, alt sânge, alte ambiții și poate o scânteie din focul divin. E greu să admiți că dintr-o mie de mii, cu fețe la fel, cu ochi la fel, cu haine la fel, doar unul ales între toți va supraviețui peste toți... el singur încă va mai trăi peste veac, într-o carte, într-o pânză, într-un muzeu.
Cezar Petrescu în Calea Victoriei (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi ne dorim să înființăm la Măgurele un centru pentru conservarea patrimoniilor culturale și vrem să atragem la institut toate muzeele. Pe noi nu ne costă nimic să conservăm bunurile de interes public, dar niciunul din muzeele noastre nu știa acest lucru. Noi facem aceste lucruri gratis. Dacă cineva de la un muzeu din țară are de conservat o statuie sau o carte veche, operarea acceleratoarelor este gratis, trebuie plătit doar transportul operelor până la institut.
Nicolae Victor Zamfir în ziarul Bursa (februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzeul satului
Din viața acestor oameni
Lipsesc mai multe secții,
Iar altele, cum ar fi
Bunăstarea materială, fericirea și norocul
În istorie,
Sunt slab reprezentate.
Nu întâlnești aici nici o monedă,
Pentru că, neavând aur și argint,
Țăranii și-au gravat anual chipul
Pe boabe de mei, de grâu, de porumb
Care nu ni s-au păstrat.
Păsări împăiate
Ar fi putut ei, ce e drept, aduce destule,
Dar le-a fost milă să ucidă
Privighetoarea, ciocârlia, mierla și cucul,
Care le cântau fără bani toată viața,
Și toată moartea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viata, dublu mixt
Traiesc aici, dar ma simt ca sunt departe,
Din ce in ce mai singur si mai trist,
Nici nu mai stiu cat pot sa rezist,
Inchis intr-un ziar si intr-o carte.
Ma-ncredintez iluziei desarte
Ca ma salveaza regasirea-n Christ,
Dar, vai, ajung un fel de dublu-mixt,
Cu viata-n minus si cu plus de moarte.
Si, totusi, nu m-a ocolit norocul,
Desi mi-a fost intotdeauna greu,
Si-am transformat in foc destinul meu
Ca, azi, cenusa sa rezume focul.
Si de-as cadea, asa cum cere jocul,
Ca sa devin o piesa de muzeu,
Eu tot ii multumesc lui Dumnezeu
C-a-ntarziat si-asa, prea mult, sorocul.
poezie celebră de Adrian Păunescu (18 iulie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se plimba, intra în muzee și în galeriile de artă, mergea să vadă filme în toiul zilei, citea cărți pe băncile din parcuri. Nu era obsedat de ceas, cum sunt alții, drept pentru care nu avea niciodată sentimentul că-și pierdea timpul.
Paul Auster în Leviatan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cărți și muzee, dar cu o relevanță mică.
În mijlocul satului se află cârciuma. Vis-a-vis de cârciumă se află biblioteca, ce conține un fond valoros de carte rară. Cârciuma e mai tot timpul goală și în curând va da faliment. Biblioteca e supraaglomerată de oameni dornici de cunoaștere. S-a înființat chiar și un muzeu al satului, unde au fost expuse diverse obiecte descoperite de-a lungul timpului pe raza așezării. În fața caselor cochete s-au plantat lalele aduse special din Olanda, în vreme ce dinspre căminul cultural răzbate de-a lungul aleilor pietruite cu dale hexagonale un fragment din "Nabucodonosor" de Verdi. Toată lumea e fericită. Inclusiv cetățeanul din colțul străzii care tocmai se trezește din beție și-i spune "colegului"de lângă el: "Măi, da' ce viziune am avut azi-noapte! Se făcea că în satul nostru..."
Mihail Mataringa (7 august 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vă săturați să fiți răi, miștocari, cinici, falși, înguști la minte și constatați că în viața voastră nu s-a întâmplat niciodată ceva bun, încercați zâmbetul, vorba bună, lacrima de bucurie, darul, mâna de ajutor, iertarea, înțelegerea, schimbarea, muzica, teatrul, muzeul, pădurea, iarba, marea, adierea, clinchetul, curățenia, ceaiul, cartea, prietenia, mângâierea și toate celelalte daruri minunate ale vieții, pe care doar creierul i le poate dărui sufletului.
citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în Hermanstadth
În Hermanstadth cu ziduri înverzite
Și saltimbanci cu măștile pe față,
Turiști în grupuri bântuie prin piață
Cu capu-ntors din gâturi răsucite.
Încet și calm, orașul prinde viață
Prin perle muzicale răspândite
În Hermanstadth cu ziduri înverzite
Și saltimbanci cu măștile pe față.
Cultura nu s-acoperă de ceață,
Că sunt aici muzee renumite,
Istoria Cetății se învață
Din tomurile vremii, prăfuite
În Hermanstadth cu ziduri înverzite.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Datorită progresului tehnic vertiginos, cartea pe suport de hârtie va dispărea cu timpul și va deveni relicvă de muzeu precum s-a întâmplat cu tăblițele sumeriene din lut sau cele scrise în vechime pe papirus sau pergament. În schimb, omenirea va fi în câștig: vor fi salvate pădurile, plămânii planetei noastre dragi.
Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Final de carte
Picături cad peste obrazul unde,
Cândva, demult dezmierdat
În pasiune de sărut cuprins...
Picături cad astăzi peste obrazul nins;
Umbrele de seară se lasă între doi,
Care s-au iubit... prin lacrimi și zâmbete,
Furtuni și bolți senine...
Aceia eram noi.
Îți amintești?... Acum doar doi străini!
Picături cad arse, înflăcărând în minte
Tablou restaurat cu noi prin jurăminte.
Chipul îți surâde... se-aude un oftat,
El este de la mine și îl ignori vexat...
Pe un perete negru las urme albe, care,
Strident abundă timpul trecând peste hotare;
Strivesc o nostalgie vrând să mă renască
Și mă împotrivesc ca ea să ne unească!
Piese de muzeu, secvențe dintr-un film
Se absorb tăcut, totul e străin...
Ce episod de carte cu doi eroi nebuni...!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin proliferarea enclavelor trecutului, un fel de muzee vii, cresc șansele de supraviețuire ale rasei umane în cazul unei calamități grave. Asemenea comunități ar putea servi drept material didactic empiric. Astfel, copiii ar putea petrece câteva luni într-un sat de tip feudal, trăind și muncind așa cum o făceau copiii cu secole în urmă. Adolescenților li s-ar putea cere să petreacă un timp într-o comunitate de la începuturile erei industriale și să lucreze în "morile" și fabricile sale. O asemenea educație, "pe viu", le-ar oferi perspectiva istorică pe care nu le-ar asigura-o nicio carte.
Alvin Toffler în Șocul viitorului, Enclave ale trecutului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă căuta prea departe
nici prea adânc
nu am aripi albe
călăresc doar cai verzi
mâncători de cenușă
un fel de pegași absurzi
care prin deșertul roz
scurmă-n dune după atlantida
și găsesc doar oaze morgana
precum cactușii supuși înfloririi
inventează primăvara și în vara veșnică
pentru dospit de fluturi imenși
cât muzeul antipa
asemănători cu două pleoape amorțite de vise
parcă niciodată terminate
un fel de avortoni monstruoși
numai buni de pus în formol
dovezi peste vreme că există inefabil
precum îndrăznesc câteodată să presez sentimente
pe o filă de carte
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiduc modern
Mă doare-ntruna cotul, deci plouă prin istorii,
din dreptul meu și-al firii voi coase un drapel;
să stau, dar, pân-atuncea la buza trecătorii
și cu o flintă-n mână să iau aspect rebel.
Mai zac prin carantina vreunei iubiri toride
într-un halat de înger și c-un papuc de sfânt
și-arunc răvaș în sticlă prin geamul ce deschide
către salvarea minții o pală grea de vânt.
Mai strangulează viața vreun biet, cinstit eretic,
fanfarele prin parcuri adorm cu Strauss cu tot,
dau plus la cartea sorții și-apoi închid frenetic,
mizând pe toți cocorii ce fug spre cald înot.
Aduceți mai aproape altarul, crucea, Cartea,
se-ngreunează clipa cu rinoceri obscuri
și-ntârzie pe șine, la gară, însăși moartea,
și popii disperării devin tot mai impuri!
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cărți și muzee, adresa este: