caniculă şi vinovăţie

Căldură mare, mon cher!

De căldură nu mai pot,
Asta-i vremea, bat-o vina!
Împrejur se arde tot,
Chiar şi Nae... cu vecina.

epigramă de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă un câine ţi-ar fi profesor!

Când cei pe care-i iubeşti vin acasă, aleargă să-i întâmpini.
Niciodată nu neglija cea mai mică şansă de a ieşi pe poartă.
Dă-i voie aerului proaspăt şi vântului să-ţi atingă faţa, să te extazieze.
Când este evident în interesul tău, fii supus şi ascultător.
Avertizează-i pe cei care-ţi încalcă teritoriul de acest lucru.
Trage câte-un pui de somn şi întinde-ţi oasele înainte de a te da jos din pat.
Aleargă, zburdă, joacă-te zilnic.
Fii vigilent, dar lasă-te mângâiat.
Evită să muşti, când un un simplu mârâit rezolvă problema.
În zilele călduroase opreşte-te şi stai culcat pe spate în iarbă.
În zilele caniculare bea multă apă şi stai tolănit sub un copac umbros.
Când eşti bucuros dansează şi scutură-ţi întregul corp.
Când ţi se reproşează ceva, nu te considera imediat vinovat, zâmbeşte prietenilor.
Destinde-te în bucuria unei simple plimbări.
Mănâncă întotdeauna cu plăcere şi entuziasm. Opreşte-te când te-ai săturat.
Fii loial.
Nu pretinde niciodată a fi ceea ce nu eşti.
Nu lăsa pe nimeni să te calce pe coadă.
Dacă vrei să descoperi minciunile ascunse, sapă până dai de ele.
Şi, MAI ALES,

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul de forma divinei neauziri

strâmtorează setea pietrei
o ascute
până se face-azvârlitură cu temerare tăişuri.
Nodurile cărei sfori de care atârnă
hamacul boltit cum craniul prăpastiei
sunt ţâţele supte
de oarba fulgerare a spaimei?
Au toate desfacerile cerşetoare
la vina rostogolirii
prin semeţia mahmurelor astre
care şi-au ucis supunerea la tainele cerului.
Fi-le-ar spinările grădini
umbrite de hreanul caniculei date
în patima beţiei cu miere de usturimi!

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara din noi

E zarvă-n crâng, de cum se-mbie zorii,
Oceanul verde-albastru scaldă firea;
În taină, macii plămădesc iubirea,
Pe-a zilei scenă se întrec actorii.

Căldură mare bântuie prin oase,
În firul ierbii, ostenite gânduri,
Iar tu înşiri poeme rânduri-rânduri,
Dând vină pe-a văzduhului vântoase.

Pe note-nalte cânţi a înserare;
Salcamu'-n floare, confident de-l crezi,
Te uită cât se-înalţă, cum mai doare

Amurgul picurat în ochii verzi.
O vară e în noi - şi-n fiecare
Şi nu-i totuna de-o câştigi, ori pierzi.

poezie de Valeria Merca (iunie 2015)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăm la soare şi ne puricăm de cuvinte

o altă zi în care ne puricăm de cuvinte
ne înghesuim catrafusele în umbra paşnică a detaliilor fără sens

ologim sentimente le trimitem la cerşit în intersecţii
iubirea e doar un laitmotiv de lamentare sâcâitoare

iubim atât de mult singurătatea
încât nu acceptăm nici musca să bâzâie în preajmă
în sezonul ăsta victimizarea se poartă pe dos
asortată cu ştrasuri colorate pentru recunoaştere

bălegarul social se vinde în ambalaje discrete
cu o doză fresh de culpabilitate florară

ne tragem întunericul pe ochi precum orbul dioptriile pe poartă
şi suntem atât de nefericiţi în fericirea noastră molcomă
ca o amiază într-un oraş plictisit de canicula verii

poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a împotrivitul şi dezbrăcatul (satiră de dragoste)

Mă simt atât de goală lângă tine...
Am obosit să tot port haine geloase!
Să te surprinzi, privindu-te în mine,
Şi în canicular... şi pe geroase!

Mă simt ca un obiect ce-l vrei statuie,
Mă tot ridici şi iar mă tot cobori...
Iar voi ofta, când prind fluturii-n cuie,
Că nu eşti pregătit să te însori!

Mă simt ca o regină-ntru-un borcan,
Mă vrei să-ţi fiu numai pentru tine...
Nu-i firea mea s-aştept an după an,
Până te-nveţi şi tu să ai patine!

Măi, tipule! Tu mă cunoşti şi da şi nu... Cum pică!
Când ţi-aminteşti, dai peste mine cu fanfara...
Când vina una nouă, îţi par mică...
Şi parcă îmi arăţi unde e gara.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXV

Şi-a zis, când vorbelor le-a pus o fine:
– "Mai na şi ţie, Doamne!" şi-a făcut
cu ambele lui mâini spre cer smochine.

De-atunci încoace şerpii mi-au plăcut,
căci iată unul gâtul i-l încinse,
părând c-ar zice: – "Fii de-acum tăcut!"

Iar altul peste braţe-astfel îl prinse
făcând la pieptul lui din sineşi nod,
încât mişcării-orice putinţă-i stinse.

Pistoia, tu! De ce nu caţi vrun mod
să te-nmormânţi sub a cenuşii zgură,
că-mpingi spre crime-aşa pe-al tău norod!

Alt duh, prin toat-a morţii vale-obscură,
n-aflai nici chiar la Teba-n porţi trăsnitul,
superb cu Cerul într-aşa măsură.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!