Citate despre carbon și chimie
citate despre carbon și chimie (inclusiv în versuri).
- chimie organică
- Definim chimia organică ca fiind chimia compușilor de carbon.
definiție de August Kekule
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meniu de diabet
Îmi zise astăzi doamna Ion,
Că mâncă fibră de carbon,
Cu iaurțel, e de-nțeles...
Deci... și chimia poartă... fes.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întocmai precum un chimist experimentat, vă atrag atenția că, dacă veți combina doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen veți obține o moleculă de apă. De asemenea, știți că un atom de oxigen și unul de carbon dau monoxidul de carbon, care este un gaz deosebit de toxic. Dar, dacă mai adăugați un atom de oxigen, veți obține dioxidul de carbon, care este un gaz practic inofensiv. Tot astfel, mai pot avea loc o mulțime de alte combinații chimice. Să nu credeți că principiile din chimie, din fizică și din matematică diferă de principiile ce guvernează subconștientul vostru.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la carbon și chimie, dar cu o relevanță mică.
Nevoia de a neutraliza sau reduce riscul nu se aseamănă cu alte nevoi, pentru că riscurile reprezintă un anumit tip de pericole pe care nu le auzim venind și de care e posibil să nu fim pe deplin conștienți. Oamenii nu au experiența directă - prin văz, auz, pipăit sau miros - a creșterii concentrației de dioxid de carbon în aerul pe care-l respiră sau a încălzirii lente dar neîncetate a planetei, ori a acelor substanțe chimice folosite pentru îngrășarea cărnii pe care o mănâncă, ce pot deregla capacitatea sistemului lor imunitar de a rezolva infecțiile bacteriene.
Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce combinație...
Cum tot este-o alcătuire din elemente disparate;
Cum om fărâmă-n plămădire-i și lumea-i om în unicate?
Cum gându-i o înlănțuire de ergi înșiruiți... conștiință?...
Cum nu-i și fier, din plăsmuiri ce sunt... cum de nu-i ființă?
Cum cuarțul, ce-n cristale ține, e evident că de el știe,
Cum și carbon și musca țețe au toți tipar de cum să fie?
Cum doar amestecul contează, toate la fel sunt în... ființate?
Cum calciul îmi alege osul să-mi fie... și nu scoici uscate?
Cum apa, ce-o țin, nu mă-neacă, este și lacrimi și oceane?
Cum dorul se-nfiripă el singur, însămânțându-mi-se aleane?
Cum foc și arde și se-mparte și-n inimi... și-i tot el un scrum?
Cum timpul nu-i, nu el se mișcă, doar noi parcurgem știut drum???
Cum aerul omoară pește, ce tot din oxigen respiră?
Cum pomul frunza-și încrețește și nu-i la nimeni clorofilă?
Cum știe dragostea chimie și cum chimia nu iubește?...
Cum omul este tot secrete și nu știe singur ce este?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre carbon și chimie, adresa este: