Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

cardiologie și poezie

Citate despre cardiologie și poezie

citate despre cardiologie și poezie (inclusiv în versuri).

Valeriu Butulescu

Această poezie ischemică e glasul inimii mele, cardiograma mea lirică.

aforism de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Când vrei să te convingi dacă ai iubit cu adevărat o femeie, recitește poeziile pe care i le-ai scris. Sunt cardiograme fără greș.

în Aforisme și cugetări
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cardiologului Grigore Lupescu

Cu nitroglicerină-n vene
Nu aș putea nicicum să mor,
Nici chiar când doctoru'-n catrene
Prescrie doze de umor!

epigramă de din revista "Hohote" (2006)
Adăugat de Mihai EnachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dr. cardiolog Gr. Lupescu, la apariția volumului "Epigrame" (1997)

Epigrame de tot soiul, adunate ca la horă
De s-ar vinde"! autorul, pe Prea Sfânta o imploră,
Dar consider cu temei, că nu-i caz de-ngrijorare,
Cardiacii le consumă, sunt catrene fără "sare".

epigramă de din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Sculptorul de cuvinte

Și îngerii în rai s-au răzvrătit
Când încolțea în versul tău femeia,
Invidioși că din cuvânt ai plămădit
Sublimul ce-l purta în ea ideea!
Și-au coborât cu toții pe pământ,
Albastrul cerului vărsând în tine,
Când valuri de lumină în cuvânt
Au mângâiat un șold sculptat în rime!
Și-atunci ai ridicat spre cer a slava
Aripi maiestre unduind albastru.
Viori cântau în inima bolnavă
Ce sta captivă-n trupul de sihastru...
Și te-au blagoslovit cu neuitarea
Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea
De rimelor le-a tremurat suflarea
Când răsări din versul tău femeia!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la cardiologie și poezie, dar cu o relevanță mică.

O după amiază în Yunnan

După amiază în Yunnan,
nici o referire la poezie,
nici o conversație înainte de culcare despre suferințele oamenilor.
Eram două femei,
niciuna mamă.
Vorbem despre cerul înstelat și despre filozofia lui Kant,
despre maica Teresa și despre cardiologie.
Meditam la acei ateiști care la bătrânețe devin pioși
și despre cum umbrele sunt adesea mai frumoase decât obiectele.
Atunci aveam o altă perspectivă:
faptul că nu aveam copii ne păstra intacte.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iuliana Dinte

Depărtare

Câte versuri stau să cadă
De pe tâmpla-mbătrânită,
Și din inima bolnavă
Nențeleasă, neiubită?

Câte stele s-au stins oare
Lângă ochii-ți plini de dor,
Și în câtă supărare
Te-ai scăldat de dorul lor?

Câți ai întrebat pe stradă
De copiii tăi iubiți,
Și te-ntrebi, când or să vadă
Ce-i iubirea în părinți?

Câte nopți mai ai, bătrâne,
Câte zile și cât dor?
Cât mai poți s-aștepți un mâine
Cu gândul la-ltău fecior?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Poezia se scrie în fiecare dimineață

când îmi zâmbesc din oglindă fericit
că încă nu m-a luat dracul
apoi sar corda ca un apucat
joc un pic de șotron între etaje
cât să-mi agit cuvintele ponosite
înainte de a le așeza pe un abur
ca pe o tablă de șah imposibilă

poezia e ceea ce rămâne nescris
absolut toată durerea dintre metafore
răstignirea de dinaintea oricărei cruci
infinitul din spatele punctului
de unde răsucește dumnezeu geometria
ca pe o invitație la iubire
iar dincolo de toate aceste măreții
cum să-ți aduc mărturie o inimă bolnavă
din care doar tu știi să culegi frumosul
ca și când deșertul s-ar fi născut dintr-o oază
ca și când cactusul acesta mai știe floarea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Poezia se naște în zbor

între două cuiburi reci
și o scriu pe cer cu păsări călătoare
ca și cum aș fi dezlegătorul de zodii
tipul acela ciudat care numără din 0 în 0
până la minus infinit

poezia se scrie în fiecare dimineață
când îmi zâmbesc din oglindă fericit
că încă nu m-a luat dracu
apoi sar corda ca un apucat
joc un pic de șotron între etaje
cât să-mi agit cuvintele ponosite
înainte de a le așeza pe un abur
ca pe o tablă de șah imposibilă

poezia e ceea ce rămâne nescris
absolut toată durerea dintre metafore
răstignirea de dinaintea oricărei cruci
infinitul din spatele punctului
de unde răsucește dumnezeu geometria

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce te doare?

- Ce te doare?
- Nu știu... aștept un cititor
de poeme, să-mi spună ce mă doare!!
Aștept pe unul care mi-a fost o vreme
medic specialist în chirurgie cardio-vasculară,
mi-a fost iubit și avocat,
mi-a fost judecător și martor,
mi-a fost iubirea cu bisturiul rece
ce mi-a tăiat cordul în două,
și-apoi și-a luat un bilet de a pleca în vacanță
să se relaxeze, după o așa intervenție chirurgicală.
- Și-acum cum te simți?
- Nu știu... aștept să se întoarcă chirurgul din vacanță!
Simt că mă apasă ceva,
mă doare o bucată de carne
în partea stângă, sub prima coastă
acoperită de sânul sărutat de el
intr-o vreme.... când nu era licențiat în operații
pe cord.
- Ce te doare, ce-ți lipsește, poate te pot ajuta!?

[...] Citește tot

poezie de (21 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea în versuri a Alessiei

Dacă la unsprezece și jumătate dimineața
vei deschide fereastra familiei Paoli,
în partea opusă, pe balconul acelei clădiri galbene fără tencuilă,
o să poți vedea o fată tânără cu părul șaten,
și gri care-ți aduce aminte de o pânză de păianjen.
Alessia are douăzeci și șapte de ani și nu se iubește pe sine.
Lucrează la o patiserie în centru orașului,
lucrează pe tura de după-amiază, și câștigă foarte puțini bani,
prea puțini pentru a închide ferestrele balconului pentru totdeauna.
Când în ochii ei nu se reflectă micile pizze și prăjiturile
– dacă-i privești pupilele îndeaproape –
poți vedea tramvaiele de pe strada Padova,
fructe în lăzi, rochii, travestiți
(pentru ea mult prea bătători la ochi, ca sânii
transexualilor care îi par ca niște bombe)
sau poate picioarele femeilor frumoase,
netede, netede sub fustele mini.
La vârsta de șaptesprezece ani Alessia visa
să devină avocat,
dar tatăl ei a murit în urma unui atac de cord

[...] Citește tot

poezie de din Poeme alese, Genesi, Torino, (2013), traducere de Simona Sămulescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inima mea în toamnă

I

Doamnă toamnă - viața mea
O îneci în amintire
Sufletu-mi cum aș putea
Să-l îmbăt de fericire?

Toamnă - cântec cenușiu
Viu miroși a despărțire...
Suflet, sufletu-mi pustiu,
Vag mai știe de iubire.

Doamnă toamn㠖 inima
Bate-n ritmuri funerare
Toamnă hâdă, viața mea,
De ce n-are căutare?

II

Stau ferestrele pustii și reci

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 18 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ferește-mă, Doamne, de găini...

(1 Tesaloniceni 5,22)

Pe orișicine ai fi întrebat în sat, ar fi știut să-ți spună cine-i domnul Stan,
Căci flori frumoase, specii nemaiîntâlnite găseai la el în orișicare timp din an.
Era știut și-apreciat de toată lumea ca om deștept, cuminte, priceput.
Era grozav pasionat după noi plante, din cele care încă nu s-au mai văzut.

Și tot umblând, dădu-ntr-o zi de-o floare, de-un geniu parcă supranatural.
Auzi aici! O floare carnivoră! Dar asta este extraordinar!
Plăti-ntr-o grabă tremurândă prețul mare și înspre casă se-ndreptă cu pas zorit,
Fără să bănuie că-acel firav plăpând de iarbă îi va grăbi pretimpuriul vieții lui sfârșit.

Ajunse-acasă. Și în sera lui cea mai de seamă, în locul ce-l mai prețios și mai păzit,
Punându-și în valoare toată măiestria, minune-aceea a lui de floare și-a sădit.
"Iubitul meu - neliniștita lui soție îi zise într-o zi plângând cu-amar -
Nu vezi cum iarba asta te robește de nu mai ai de absolut nimic pe lume nici habar?"

Dar omul nostru nu mai auzea nicicum, căci floarea care la-nceput mânca
Furnici, țânțari și cărăbuși și muște, acuma nici chiar cu găini n-o sătura.
Plângea nevasta lui, plângeau copiii, dar omul surd și mut căra întruna

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cardiologie și poezie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook