Citate despre clonare și poezie
citate despre clonare și poezie (inclusiv în versuri).
Clonarea umană este în topul listei lucrurilor de care trebuie să te temi din parte știintei, pe lângă controlul comportamental, ingineria genetică, transplantul de creier, poezia computerizată și creșterea liberă a florilor de plastic.
citat din Lewis Thomas
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la clonare și poezie, dar cu o relevanță mică.
Poetul
îmi pasă de Dumnezeu
se întrebă poetul privindu-și
rănile în oglindă
cum stând cu capul în nori
se miră acesta
în mijlocul străzii fierbinți
bă bagă -ți mintea în cap
ești o clonă într-o masă a ideilor
își răspunse el
notând discuția
în inimă
închise ochii și lăsă păsările
să-i ciugulească cuvintele
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem nerefuzat
din preistoria pașilor
obsedați de a merge printre stele,
rămâne amurgul concentrat pe frunze,
o comemorare a absenței din secundele verzi,
șiruri de gând albastru prezent
în cuvintele ce vin spre altoire,
înainte de acoperirea golului pustiu.
închisoarea prismei clonează miraje fără identitate
reînviind o stare de fluturi,
din bucăți de iubiri dezintegrate,
din distanțe înjunghiate de lumina
ce-și sparg alcătuirea,
curgând palpabil pe buze.
prelungește un aer primăvăratec
ce o luase anapoda pe altă cărare,
așezând literele aprinse în cuvântul stins,
creând poemul nerefuzat de lună.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presupunere
Dumnezeu
A fost și este creatorul
Universului
Văzut și nevăzut,
În subordinea lui
Sunt micro și macro creatori,
Vorba lor a fost și este
Tunetul și tăcerea,
Bisturiu a fost și este fulgerul,
Clonarea este metoda luminii
De înmulțire
Specifică geniilor,
ADN-ul este unguentul
Uimirii,
Inima facerii
Toacă mințile noastre
Pline de întrebări.
Poezia iubirii
Este tot o presupunere?!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atingeri clonate
Aș trăi cu tine-o clipă de magie,
Ore răvășite... înspre-mbrățișări,
Încrustând secunda într-o poezie
Și-n dulceața blând-a unei sărutări.
Aș pluti-n aiurea... ca o legănare,
Conturând ispite-n margine de dor
Și-aruncând privirea dincolo de zare,
Frunze de mai pică-n repede izvor.
Aș clona atingeri, incă, negândite,
Rostuind cuvinte-n șoapte de amor,
Când nemărginirea-n coapse răstignite,
Tandru risipește... fluturi... pe covor.
Aș simți dorința... ca pe-o torță vie,
Aruncând scânteia tainelor în noapte,
Viața de se duce... înspre vărăsie,
Torn melancolie-n gust de buze coapte.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă... plagiat
Fă oameni, ce vă ziceți buni,
Fătuci, flăcăi, mai maturei,
Fără de carte agerei,
Făcuți din gene de ne buni,
Făloși de voi, așa degeaba...
Făcături de-alde comuniști,
Fărâme din tablou de Baba,
Fătați în glod cu minți miriști,
Făpturi de gene recesive,
Fătălăi în recesiune,
Făgașe goale de gengive,
Făclii fără vreo-nțelepciune,
Făgăduiași în vorbe goale
Fărâmițate în minciuni,
Făuritori de virtual,
Făină neagră, de tăciuni,
Fărădelege accidental...
Fă, clone de Pontaci,
Fă împuțite Viorele,
Fă Victore și aplaudaci...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fratelui meu...românului
Mereu se spune, cică
rusii m-au clonat
și mi-au atribuit
reflexe... ca la căine,
În monstru, în dușmanul tău
m-au transformat...
Nu crede,
frate-meu, romăne!..
Și se mai spune, cică
m-au rusificat
și limba ce-o vorbesc
tu n-o-nțelegi prea bine.
Și chiar și versul ăsta -ți
pare cam ciudat,
furat de undeva.
... Așa e, frate-meu, romăne..?
Se mai zvonește, cică
toți suntem niște putori,
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (20 iulie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezanți
Mi-e greu să înțeleg de ce în poezie
Din sublim se reduce, tot scade din spectacol,
Lăsând-o fără ritm, metafore, oracol
Și, rima e desuetă, doar haos, gălăgie.
Se pare că sub faldul facilului amorf
Se toarnă doar cuvinte, fără virgule, frază,
Uitând de sunet fin... cinel e mâlul torf,
Se înflamând că-i clasic, ca diamant, o rază.
Nu mai este-un balet de iambi, trohei, nu-s pași,
E doar un salt din șiruri, rămase-ntr-un picior,
Stând, parc-ar vrea să cadă sterile, făr' de urmași...
Doar propoziții rupte plutind, fără a ști zbor.
E ca libret în arii melodios afone,
Sau rockul doar zbierat, fără bătăi, cadență...
Un scris dezordonat de înțelepciuni în clone,
Cu crez de aforisme... de-un secol-complezență.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu de moarte mă tem, nici de veșnicia ei,
Noțiuni anemic despre un fenomen necunoscut,
Suntem niște ignoranți, ca și acum zece mii de ani,
Ca și cățelul, pisica și calul, porcul,
Poeții sunt singurii exploratori în neființă,
Frazele cad greu ca fructele lui Baudelaire,
Păsările frumoase au fost cândva șopârle,
Șopârla se trage din dinozauri, ca și miniștrii analfabeți
Din ciobanii Mioriței, fiecare eveniment copiază gafele din alți ani,
Femeia este de vină, ea naște frumoși, ticăloși, sfinți și înțelepți,
Ar trebui trecut la clonarea lui Einstein și altor genii,
Sexul e liber ca oricare sport, propun o olimpiadă de sex,
Iar medicii să se ocupe de clonări,
oricum nu sunt buni la nimic altceva,
ca și preoții, te ascultă și te trimit la Dumnezeu,
care este de fapt însăși credința noastră,
oameni suntem, trebuie să credem în ceva abstract,
necunoscut, puternic, că altfel ne plângem de moartea părinților.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptând soarele
Când viața ți-a înfipt în piept pumnalul,
Într-un decor de frunze ruginii,
Nu roșu sânge-a curs, precum coralul,
Ci un un șuvoi nestins de poezii.
Tristețea-ți geme-n inima rănită
Ce în vioară-a prins a se schimba,
Iar lacrima, cazând din stalactită,
Va împietri pe veci, în clona sa.
Când seva se va scurge din copacul
Cu amintiri, zidind pios altar
Căușul palmei tale-i receptacul,
În care ea se schimbă-n chihlimbar.
Ca-n stridia din marea zbuciumată,
Rănită de nisip, ca alinare,
Va crește-n tine-o perlă sidefată
Și vei zâmbi, dansând din nou, în soare!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa... dispariție
Starletele s-au dus de mult, se bălăcind în vampe dive
-Nu cu talent și har, cu stil- cu dezgoliri și invective
De mascul-sex pe limbă îl dând, des, tare, cu guri sparte
Ce-ndrugă spusele, cuvânt, făr-a le știi... C-un iz aparte!
Iar starul, el, e-un măscărici de clipuri ieftine, în reclame
Ce-și prosternează caracter, talent, spirite afame;
Își vinde rol din scena castă în zi cu zi, golan pe stradă,
Făcând politică infam... Nevasta-i făcând teatru' ogradă!
La sfatul țării e-un atlas de hoți, repartizați pe zone,
Cu bale ce le curg din guri, că nu cunosc expresii!... Clone,
Aruncând, hulpavi, minciuni că sunt aleși în dres, deștepți,
Făcându-și singuri legi, "sublime"... Se sublimând din strâmbi, în drepți!?
Și strada și-a pierdut din farmec; femeile-s mai mult bărbați,
Într-un tupeu golan, cu blugi strângând bulan, sâni dezbrăcați,
Promovând sex total, divers, în locuri, părți ale naturii...
Năvălind nesimțite-n bresle, fără aptitudini... Șarmul gurii?!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capriciu
față în față metereze,
archebuze și baliste
care flutură batiste
din ținuturi calabreze
nu e vorba de baliste,
de landouri sau asceze
operații de pareze,
de corali sau ametiste
n-am pus între paranteze
curioșii să asiste
nopțile când trec pe liste
manierele obeze
pentru gusturile mixte
qui-pro-quo-uri siameze
vin la bară să pledeze
de pe fel și fel de piste
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turbulențe
ziceam în trecut că orașul arde cu luminile lui
false cu acea calea unirii unde pictorii seduc femeile doar dintr-un fum de trabuc iar adolescenții se dau cu parapanta printre demisoluri decorate kitch-os și discoteci turbulente
dar arta urbanului mi-a intrat în plex ca o respirație efervescentă și nu mai pot descălța sandalele hai-rup-iste
nu mă mai pot clona să fiu a satului cu umbrele sale vitange
foamea de artă demolează mitulvesnicieinascutelasat
din enclava numită orașul-meu-flamboaiant toți piticii vor să mă scoată vie abulică victimizată
să îmi poată scrijeli pe piept logica rațiunii pure
cea conform căreia nu ar trebui să înot între cele două emisfere moarte/viață cu masca de oxigen pe chip
simt cum orașul se întinde ca lava peste minți murdare
aici deținuțiii evadează avem zile zen și oamenii politici se așază pe esplanadă umăr lângă umăr într-o tovărășie stupidă
doar eu poeta mironosiță rezist
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bazarul occidental
ONE
Roșul e fată, albastrul - șofer,
Alb este îngerul care ne lugeră,
Are-un hanger, ceafa de fier,
Imperiul se duce precum o scândură.
Herzog- portar la ASTORIA-MORIA,
Astfel se scrie istoria-gloria,
Unde nu-i nimeni, nici moarte nu este,
Stai în genunchi și citește Aveste.
Nimic nu se poate certifica,
Marea durere, moartea cuiva,
Totul e-n basme lacrimogene,
O, Imogene, o, Magdalene,
Ce fericire, ce scumpă lacrimă,
viața de dincolo, fără de cratimă,
harnic lucrează sluga lui Nietzsche,
frate, cumnat sau amant Berenicei.
TWO
O tragedie greacă se petrece
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul domestic
omul cu înțelepciune a inventat domesticirea
animalelor
crescute pe lângă casă, hrănite, muncite, exploatate
în final sacrificate
apoi a descoperit ceva mai interesant
domesticirea omului de către om
crescătoriile în mari orașe, cuști în apartamente
jugul la biroul unde soarele e desenat pe tavanul liftului
mâncarea furaj concentrat din supermarket
și cea mai tare realizare, libertatea
din mintea oamenilor domesticiți
cu filme, cu știri, cu reclame, cu vacanțe scurte
în resorturi corespunzătoare
omul domestic se reproduce controlat în laboratoare
dă naștere altor oameni domestici educați despre libertate
când se trezește unu, cu amintiri
de când oamenii migrau în toată lumea
evadează din morala comună pe câmpiile posibilului
colectivul ia atitudine, îl marginalizează din crescătorie la abator
un nebun, inadaptat, neînțeles, decăzut, paria
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn umbrei (colaj)
sunt o scânteie prinsă între două umbre
umbra celui ce sunt și umbra
celui care-am fost cândva
aventura mea a-nceput
într-o noapte tăcută în care fierbinți
mi-erau dorințele și lacrimile reci
pe atunci visam ca Soarele
să-mi dezlege umbra de picioare
să rătăcesc printre stele...
dar știam că umbra mea
acest câine cu limba tăiată
acest profanator al mormântului meu viu
acest detectiv al morții angajat
în urmărirea sufletului meu ziler
această fantomă a morții eterne
care mă urmărea la tot pasul
avea nevoie de pași să respire
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nobodiness menhir
Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspirație fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenușii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening inițatic desenându-mi o ideogramă pe față
Pe birou rămurele de busuioc și pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluției franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de ușa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în orașul devenit ceață și întuneric
Statui înțepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însuflețind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer țâșnesc fascicole verzi
În intersecția năclăită de noapte
[...] Citește tot
poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre clonare și poezie, adresa este: