Citate despre coroană și religie
citate despre coroană și religie (inclusiv în versuri).
Călugărul Ieremia Românul: Maica Domnului meu, ești Împărăteasa cerului și a pământului, și nu ai coroană?
Maica Domnului: Coroana mea este Fiul meu!
replici din Biserica unei Mănăstiri din Munții Apenini
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este scut al credinței, fortăreață a nădejdii, chezășie a mântuirii, medicină contra păcatului, coroană a păcii, slujbă adevărată pentru Dumnezeu. Necesară pentru cei slabi, ea onorează pe cei puternici. Prin ea își păstrează credinciosul harul lui Dumnezeu.
citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până și regele, cât e de rege, tot își pune coroana la picioarele lui Dumnezeu.
Dumitru Delcă (aprilie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Detaliu bizantin
Cad capete de îngeri pe podele,
După ospățul ce s-a dat în rai
În cinstea poposirii dragei mele
într-un harem al unui vechi serai.
Zorii mă prind pe plaje musulmane,
Pe calul alb, la piept ținând iubirea,
Plătesc îl lire, drahme și coroane
Un bir la fel de scump ca fericirea.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a rugat lui Dumnezeu s-o ajute și s-a culcat. Deodată i s-a părut că zboară și ajunge la palatul zânei Morgana. Zâna i-a ieșit înainte, frumoasă și strălucitoare, și totuși semăna cu baba din pădure care îi dăduse zmeură și-i spusese de lebedele cu coroane de aur pe cap.
Hans Christian Andersen în Lebedele
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec mut
La patul vecinului meu
A venit az-noapte Dumnezeu,
Cu toiag, cu îngeri și sfinți,
Erau așa de fierbinți,
Că se făcuse în spital
Cald ca subt un șal.
Ei au cântat din buciume și strune,
Câte o rugăciune,
Și au binecuvântat
Lângă doftori și lângă pat.
Doi îngeri au adus o carte
Cu copcile sparte,
Doi o icoană,
Doi o cârjă, doi o coroană.
Diaconii-n stihare
Veneau de sus, din depărtare,
Cădind pe călcâie
Cu fum de smirnă și tămâie.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoferul Iadului (anapestic)
Un amic, doar așa, ca o toană
A condus cum ar face-un nebun,
Iar acum - nu degeaba v-o spun -
Că mulți bani eu am dat pe coroană!
epigramă de Mihai Haivas (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmarul
C-un rege din vechime vis spăimos.
De fier îi e coroana. Ochiul crunt.
Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.
L-ascultă spada, câine credincios.
E din Northumbria? Norveg e oare?
Pe pieptu-i larg, roșcata, deasa barbă.
E nalt și mut. Privirea lui e oarbă.
Mă înfioară sumbra lui răcoare.
Din ce oglindă stinsă, din ce navă
A mărilor ce-au fost a lui ispravă
De arme s-a ivit hirsut bărbat,
Ce mă cufundă-n ev întunecat?
Sunt visul lui. Sunt aspru judecat.
Se crapă-acum de ziuă. N-a plecat.
poezie clasică de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Catedrala împărătească
În
numele
Tatălui
și
Fiului
și
Sfântului Duh
cei ce intră
în
catedrala împărătească
maiestos și încet
se apropie
de
altar
plecându-și capetele
Ating mai întâi
fruntea și pieptul
cu palma dreaptă
pe verticală
și
[...] Citește tot
poezie de Stanisław Jerzy Kuli din Barcelona - Catalonia (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vlădica, cu o adevărată coroană pe cap, se da jos din caretă și urca scara profilându-se în soare, venerabil ca Dumnezeu, sub schinteierea aurăriei și briliantelor. Dricul intra în curte, înhămat cu șase cai cu capetele împănate și mascate, cu trupurile îmbrăcate în valtrapuri negre, găitanate cu fir. Cioclii, care îi țineau de dârlogi, își duceau la subțioară șlapele de mareșali ai morței și înaintau cu păsuri măsurate. Mormăiri alergau între poartă și grădină, lărgindu-se peste curte și chiar peste o parte a mahalalei. Muzica militară sosea. Ea se rânduia în stânga scărei. Convoiul se întocmea nu se mai aștepta decât coșciugul cu mortul.
Alexandru Macedonski în Cartea de aur, Dramă banală (1902)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșire
un stol mare de păsări s-a oprit asupra mea
fiecare pasăre îmi ciugulește lutul
deschizând o fereastră
crucile din cimitir s-au ridicat la înălțimea crucii lui Iisus
cerul pictează caii cu albastru
copitele răstignesc pământul pe-o cărare nouă
din mușchi îmi ies coroane de fluturi
șira spinării a devenit un copac din al cărui lemn
s-au construit biserici într-o viață anterioară
plutesc pe sânge icoane spre răsărit
în mâinile întinse țin lanțul unui lacăt
o noptieră stă în fața mării
îi deschid sertarul și iau cheia ruginită a timpulul
cheia se topește pe pieptul meu
ies afară în stropii de ploaie
în apa căzând aud glasul nașterii
poezie de Radu Chiorean (5 noiembrie 2018)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o mireasă
Ce nume ai, copilă? Mireasă ori regină?
Căci în momentul ferice Amorul te-a creat
Din grația cerească în ziua mult senină
De primăvară dulce ce-n chipu-ți a-nsemnat.
Imenul p-a ta frunte și-a pus coroana sa
Și rozele ei rumeni își pierd a lor culoare
Pe lîngă fecioreasca purpurea caandoare
Pe care mii de grații surîd în fața ta.
Frumoasă ești ca viața fecioarei adorate.
Poetul îți urează noroc strălucitor
C-a ochilor tăi raze și zile-nseninate,
Ca tine de frumoase, și nencetat amor.
Din soț la fii, la fiice, din fii la strănepoți,
La Dumnezeu, virtute, la pacea conjugală,
Să-ți coruneze fruntea virtutea matronală
Și-n adevăr regină să te cunoască toți.
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate finală
Astă noapte pe la trei
A murit un om sărac
Și l-au plâns un pui de drac
Și vreo două trei femei
Că avea săracu-n viață
Obiceiul să iubească
Și să tot păcătuiască
Și pe dos dar și pe față
Dacă voi muri și eu
Când cocoșii vor doini
Tu să vii, cum ai veni,
Să bocești la capul meu
Și să-L chemi pe Dumnezeu
Să mă plângă la picioare
Și apoi la fiecare
Parte a trupului meu
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (1996)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea de-acolo ne lumină
A trecut un an de când s-a dus
Fetița căzută în fântână,
Să stea alături de Isus,
Cu Maica Domnului de mână.
Azi în sat e sărbătoare.
Satu-ntreg s-a adunat,
În amintirea celei care
La Dumnezeu a plecat.
Femei, copii, cu mic cu mare,
În genunchi s-au așezat
Și slăvesc copilul care,
În rai, la cer s-a ridicat.
Ei plâng alături de părinți.
Aduc coroane mari de flori.
Apoi se roagă la cei sfinți
Să-i fie îngerii surori.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (9 iunie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Argheziana
Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri,
Decât tutun și patru ori cinci tunuri,
Uitate din rezbelul celălalt,
Dar eu voi un altul, tu un alt.
Se răzvrătește seara, marea,
Când plânge-n țărmuri toată țara,
Mă-mpac eu cu străbunii mei,
Dar nu am pax cu unii, azi mișei.
Cu fiecare carte nu am parte,
m-apropii blând de moarte, de ne-moarte,
nu sunt morbid, fudul, credul,,
încerc să fiu, s-ar zice, very cool,
ce să schimbăm? Vezi bine, drag vecine,
în Rai un mărăcine cum se ține.
Se-ntinde, se ridică fără frică,
Nerefuzat, înțeapă doar și strică.
Sudoarea muncii sutelor de ani
Se duce pe pustiu printre plăvani.
Din cântec și picturi kitchioase,
Noi arte, sume grandioase,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei trei Magi de la Răsărit
Eu aduc tămâie. Numele meu e Gaspar.
Am devenit înțelept urmând Steaua Divină.
Declar: iubirea-i imensă, viața un frumos dar.
Dumnezeu există. Din beznă-a făcut lumină.
Eu sunt Melchior. Aduc mir parfumat.
Dumnezeu există. E lumina care-învie-n zori.
Din noroi răsar cele mai mai frumoase flori.
Întotdeauna-n plăceri tristețea-și face pat.
Eu sunt Baltazar. Aduc giuvaiere-n dar.
Vă asigur că Dumnezeu există.
Știu asta de la raza sfântă și plină de har
Strălucind pe crucea Morții, într-o zi tristă.
Baltazar, Melchior, Gaspar, ssst, liniște deplină:
Iubirea triumfă în veselia dimineții.
Isus renaște și din haos face lumină.
El poartă pe frunte coroana Vieții.
poezie clasică de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un imn femeii credincioase
Tu ai fost creată de Mâna Celui Sfânt
Coroana frumuseții ți-a pus în chipul tău
Ești darul cel mai scump și ajutorul potrivit
Ca să crești copii și să-i aduci la Dumnezeu.
Nu totdeauna drumul tău ți-a fost ușor
Dar te încuraja mereu puterea rugăciunii
Încredințată în Domnul aveai un singur dor
Ca să fii tare... să poți ține piept minciunii.
Tu ai crescut eroi... ce au păstrat credința
Persoane importante dar și simpli lucrători
Și în rugă pe genunchi tu ți-ai dăruit ființa
I-ai binecuvântat... și ei au fost biruitori.
Numai tu alini dureri și inimi întristate
Iar printre lacrimi doar tu poți să zâmbești
Tu îți crești copiii cu dragoste și bunătate
Și ești gata pentru pruncii tăi să te jertfești.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la coroană și religie, dar cu o relevanță mică.
30 Iulie 1830 (Paris)
Un rege bun puteai să fii.
N-ai vrut. Și ți-a plăcut să crezi
Că poți poporu-n jug să-l ții.
Nu-i cunoșteai tu pe francezi!
Există judecată chiar
Și pentru țari pe-acest pământ;
Și-n timp ce alergai fugar
Coroana ți-a căzut, s-a frânt.
Cumplită luptă s-a încins!
Sub steagul libertății, duhul
Revoltei în popor s-a-ntins
Și-un singur glas umplu văzduhul.
Mult sânge la Paris a curs!
O, cum plăti-vei tu, tirane,
Curatul sânge care-a curs
Și-aceste jertfe mari, umane?
Când goarna-n cer va răsuna,
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger și demon
Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite
A făcliilor de ceară care ard lângă altare.
Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă; mare;
Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite,
În biserica pustie, lângă arcul în părete,
Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger;
Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri,
Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede.
O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură:
Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind
Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind
Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură.
Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită,
Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El vegheazâ,
Coatele pe brațul crucii le distinde și le-așază,
Ochii cufundați în cape-i, fruntea tristă și-ncrețită.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1873)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre coroană și religie, adresa este: