Citate despre crizanteme și frunze
citate despre crizanteme și frunze (inclusiv în versuri).
Preferințe de toamnă
Frunza ruginie-a toamnei
A dat crizanteme doamnei...
Dară ea mai grijulie:
- Bani de murături... să fie...
epigramă de Constantin Enescu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
frunze la pământ
crizantemele mamei
tot mai brumate
haiku de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
spulberă vântul
penele îngerilor,
un melc tresare
bruma îmbracă
trupul crizantemelor,
plânge un greier
bătut de ploaie
gutuiul își mângâie
ultima frunză
poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri (14 noiembrie 2006)
Adăugat de Elena Victoria Glodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrecere cu toamna
Prin hățiș de gânduri s-aprinde-o scânteie,
Pe sub tâmpla stângă fulgeră-o idee...
Să mă-ntrec cu toamna în picturi pe pânză,
Cupru, fier și aur să-ncrustez în frunză...
Întind șevaletul pe-un colț de năframă
Și din sfera dreaptă țes covor de-aramă,
Pe rugina frunzei de tei și de paltin
Cad stropii de aur din penel... când clatin...
De sub bolta albastră razele de soare
Ard prin crizanteme și flori de cicoare,
Prin cireși pun flăcări roșii cum e para
Când se-aprinde cerul la chindie, seara.
În livezi ard globuri de gutuie coaptă
Și atârnă prunul și mărul din poartă,
Brumării și galbeni strugurii din vie
Se ascund sub frunza verde-ruginie...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme
Pe umerii toamnei,
Calina romanță valsează-n amintiri dorite.
Viorile inimilor oftează-n colțuri umbrite.
Frunzele ruginii se strecoară ca gândul
Printre copacii aleii cu ramuri putrezite
Și cad obosite pe asfalturile dospite,
Împiedicând grijile visătoarelor grăbite.
Luna ațâță mereu nostalgii,
Soarele cochet schimbă des pălării.
Iubirile cu brațe de crizanteme
Încearcă mereu să alunge dileme,
Iar vântul răsfățând des aripi și plete
Flutură-n zări vele de gânduri cochete.
Sărutând pătimașă crizantemele toamnelor
Îngân romanțe de viață trăite,
Pentru voi domnilor și doamnelor.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
înainte de miezul nopții
frunzele îngălbenite
de îngrijorare
stau în jurul crizantemei
de parcă au pierdut pariul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E miez de toamnă
E miez de toamnă în calendar,
Fierbe vinul în butoaie.
Și din cer iar și iar
Cad stropi reci mărunți de ploaie.
E miez de toamnă în calendar.
Și vântul bate ba mai încet, ba mai tare
Cad frunzele de pe copaci,
Cum se rup filele din calendare.
E miez de toamnă în calendar,
Dar se mai aud cum păsările cântă
Și crizantemele au înflorit iar,
Toamna seamănă cu o mamă blândă.
E miez de toamnă în calendar
Și fierbe vinul în butoaie.
Pentru fiecare gospodar,
Toamna este o bucurie mare!
poezie de Vladimir Potlog (4 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfumul toamnei
Mi-a fost dor de această clipă,
De parfumul toamnei timpurii,
De frunza care încet pe caldarăm pică,
De ochii tăi veseli și zglobii.
Mi-a fost dor să văd struguri copți în vie,
Să văd crizantemele cum înfloresc.
Să admir frumoasa mea glie
Și să respir parfumul anotimpului pe care îl iubesc.
poezie de Vladimir Potlog (11 septembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacru legământ
Mă regăsesc,
în toamna cu cer violet
când frunze liniștite cad
și cocorii se adună-n stoluri
pădurea pare o umbră a cerului
desprinsă din basm
prin care vântul călătorește
prin file de vreme
un amestec de culoare și pace
se așează-n suflet
leagăn de vis și mângâieri,
fărâme de iubire izvorăsc
și țes o minune
între soare și pământ
un sacru legământ
clipa coboară, se risipește
pe aleea cu parfum
de crizanteme.
poezie de Maria Ciobotariu (2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt de toamnă
Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor.
Iarba și frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâște spre sud.
Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme.
Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.
Barcazul-pagodă traversază râul Fēn.
În mijlocul curentului: valuri albe.
Lăutele și tobele țin isonul vâslașilor care cântă;
În mijlocul festinului și-al bucuriei, vin gânduri negre;
Anii tinereții cât de puțini!
Bătrânețea cât de implacabilă, cât de aproape!
poezie de Împăratul Wu,156-87 î.e.n, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de liniștit bolnava
Dormi, scumpa mea, și nu te teme,
Nu-i nimeni, nimeni n-a venit.
Parfumul doar din crizanteme
Te-a mângâiat și te-a trezit.
Sunt ușile de mult închise,
Perdelele le-am tras de-a rând.
N-am mai lăsat întredeschise
Decât ferestrele la gând.
Nu tresări, nimic n-apasă,
Nu-ncearcă nimeni la uluc.
Nu calcă nimenea prin casă,
Sunt orele, care se duc.
Nu te-nfrica, e noaptea clară,
Iar stelele-au ieșit duium.
Nu umblă nimenea pe-afară,
Trec frunzele, grăbind, pe drum.
poezie clasică de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile toamnei
Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc
Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam
Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet
Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ma pierd
ma pierd in ochii tai caprui,
ma pierd in stele si innebunesc,
ma pierd in flori de crizanteme
iubind chipul tau ceresc
ma pierd printre ramuri,
ma pierd pierd printr-un rece vant,
ma pierd dupa zare
cu lacrimi reci usor plangand
ma pierd in intuneric
ma pierd chiar si-n lumina
ma pierd de mirosul tau
de flori de crizantema
ma pierd printre frunze
imprastiate doar de vant
ma pierd de chipul tau
ce-l vad mereu razand
[...] Citește tot
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octombrie
Octombrie a ajuns
aproape de final, tăcut, ușor
și pe vârful piciorului.
Aducând multă culoare în peisaje,
miros de crizanteme, ploaie
și lumină senină în asfințit.
Octombrie este mirosul de ceață,
de recoltă bogată în legume, fructe,
și de frunze colorate în mii de culori.
Asta îmi încălzește inima....
Simplitatea e farmecul vieții.
poezie de Eugenia Calancea (23 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza veșniciei
Frunze parfumate cu miros de fum
Cad înfiorate la margine de drum,
Trec mașini, căruțe, vântul le ridică,
Le zburlește forma și forma le strică.
O fată se apleacă să ia o petală,
Devine de-odată prea sentimentală,
Culoare și mirosuri chiar de-s trecătoare
Sunt de crizanteme, din grădina-i mare.
Ce păcat? Își spune, iarna vine-acuș,
Frunzele de urcă, sus, pe derdeluș,
Nici o săniuță nu le duce-n spate,
Joaca lor de viață, e joaca de moarte!
Un bătrân se-ntreabă de-i frunză în vânt,
Răspunsul îi vine din guri de pământ,
Ești frunză aleasă sub soare, pe câmpie,
Când timpu-și rupe coasta intri-n veșnicie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
60...
am sărit din leagănul copilăriei
peste gardul vârstei mijlocii
în grădina... oare -a cui o fi să fie
că-s copacii goi și plumburii
și în jur doar iarbă ofilită
flori cărunte străjuind cărări
chiar și crizantema mea iubită
s-a pornit încet spre nicăieri
și ca din senin apar și junghiuri
și dureri de cap, și gol în piept
în grădina asta fără unghiuri
totu-i rotunjit ca un concept
și se scutură de frunză arămie
peste tot copacii plumburii
toamna asta tristă și pustie
mă petrece lin spre veșnicii...
poezie de Iurie Osoianu (16 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântec de toamnă
Nu te teme, nu te teme
Dacă iar mor crizanteme,
Dacă iarăși pier în zare
Păsările cântătoare...
Nici nu plânge, nici nu plânge
Când rupi frunza și vezi sânge,
Când rupi creanga și prin creangă
Moartea zice din talangă...
Nu-ți fă rană, nu-ți fă rană
Din a toamnei grea dojană,
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de toamnă
Nu te teme, nu te teme
Dacă iar mor crizanteme,
Dacă iarăși pier în zare
Păsările cântătoare...
Nici nu plânge, nici nu plânge
Când rupi frunza și vezi sânge,
Când rupi creanga și prin creangă
Moartea zice din talangă...
Nu-ți fă rană, nu-ți fă rană
Din a toamnei grea dojană,
Nici nu spune, nici nu spune
Gândurilor să se-adune...
Veșnicia dacă șade
Frunza, însă, cade, cade...
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca (1942)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poate că este ceasul
Poate că este ceasul, de vreme ce scoboară
Din arbori toată frunza ce-a fost și strălucit,
Să ne privim trecutul în față, liniștit,
Când urma lui de umbră începe să ne doară.
Și, fără umilință și fără de mândrie,
Să ne-amintim în noapte de noi, din fir în fir,
Și să privim zigzagul, pe stânci, de tibișir,
În care-și puse pasul fragila mărturie.
O zi mărunți, o noapte aprinși cu foc de aștri,
Când răstigniți, când slobozi și mari și-adesea mici,
Păstori de crizanteme, profeți pentru furnici,
Deasupră-ne vulturii pluteau în cer albaștri.
Și de ni-s rupți genunchii de căile spinoase,
De ce pentru-ntristare să fie tot ce-a fost?
Nu-i toamnă? Să ne facem din noi un adăpost
Și s-adunăm deșertul, la cald, pe lângă case.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la crizanteme și frunze, dar cu o relevanță mică.
Răsărit de soare în aburii toamnei
E toamnă-n dimineți și în iubirea mea
Și aburii nu vor să lase la vedere
Cum încă strălucește la răsărit o stea
Când soarele o-mbracă în umbră și tăcere...
Începe simfonia luminilor dansând
Cu note ruginii pe frunzele ce-așteaptă
Să fie invitate la dans de vânt, pe rând
Într-o îmbrățișare... O lacrimă în șoaptă
Sărută o petală desprinsă dintr-o floare...
Grădinile se-mbracă în strai de crizanteme
Gutuile se-nalță cu fruntea către soare
Că astăzi va apune o clipă mai devreme...
Din aburii de toamnă Lumina explodează
Și mângâie Pământul răcit în asfințit
În zorii dimineții planeta se visează
În verile toride, fierbinte răsărit..."
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre crizanteme și frunze, adresa este: