Citate despre cruciade și lumină
citate despre cruciade și lumină (inclusiv în versuri).
Cruciade
Plecate-s cruciadele mele-n pelerinaj
unde tronează veșnic a lumii frumusețe,
din blândă lumină să se-mpărtășească
și-au împietrit pe veșnicie-n contemplare.
Cruciada în care-am învins,
victoria-mi scrie în Cartea mare a vieții
cu tocul înmuiat în al meu sânge fierbinte.
M-aș dispensa de ea
în abandon străin de orice silogism,
dar nu am de ales,
căci nu mi-s boii acasă
și sfetnicii plecat-au și ei.
În cruciada de fiecare zi
bestii prădătoare mă hăituiesc
prin păduri de netrecut,
Krakeni mă târăsc în bârlog întunecat de adâncuri,
doar o dâră de lumină sfântă,
în dangăt de clopot coclit,
[...] Citește tot
poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cruciade și lumină, dar cu o relevanță mică.
Bolero
ascult intens Ravel- sublim bolero
fericiri dansante vibrează sub piele
în cruciada vieții "voglio vincero"
sorbind setoasă lumina de la stele.
trăiesc emoții intense, mărețe
simt că zbor cu aripi măiastre
poezia timpului are acuratețe
cu chipul spălat de izvoare albastre.
cerul își descarcă tolba cu povețe
acum știu ce să fac cu menirea mea
nu port mască și cu naturalețe
voi răspândi prin versuri dragostea.
îngerii mă inspiră cu aleasă finețe
la colierul vieții să montez o stea.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruciadă senină
iubesc profeția ce nu înghite timpul
întâmpin viitorul cu zâmbete pe față
în formă absolută azi rodește câmpul
lanuri de fericire voi secera în viață.
elanul irumpe ca dorul de extaze
valuri de energie debordantă nutresc
imnurile luminii vibrează în fraze
gânduri de înălțare la stele sporesc.
dureri devin pure prin credință divină
adăpostită în iubire vise dezrobesc
să zboare și noaptea prin superba lumină
într-o mare contemplare naturi să iubesc.
iar port în univers cruciadă senină
un colț din veșnicie ca să cuceresc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul primăverii
Renaște iar natura-n nemișcare,
Înfășurată-n șalul de zăpadă,
Un ghiocel începe să se vadă,
Ca un simbol înviorat de soare.
Se scutură din somnul ei gătită
Să-ntâmpine potopul de lumină,
Mijește mugur verde în grădină,
Și-apare falnică ca o ispită.
Se-aud cocorii cruciați în zare
Cum trec spre țara visurilor lor,
În dansul nupțial de madrigale.
Pe străzi apar dantelele cochete
În spleen al plimbărilor de seară,
Dansând în ritm duios de menuete.
sonet de Ion Ionescu-Bucovu (4 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiduc modern
Mă doare-ntruna cotul, deci plouă prin istorii,
din dreptul meu și-al firii voi coase un drapel;
să stau, dar, pân-atuncea la buza trecătorii
și cu o flintă-n mână să iau aspect rebel.
Mai zac prin carantina vreunei iubiri toride
într-un halat de înger și c-un papuc de sfânt
și-arunc răvaș în sticlă prin geamul ce deschide
către salvarea minții o pală grea de vânt.
Mai strangulează viața vreun biet, cinstit eretic,
fanfarele prin parcuri adorm cu Strauss cu tot,
dau plus la cartea sorții și-apoi închid frenetic,
mizând pe toți cocorii ce fug spre cald înot.
Aduceți mai aproape altarul, crucea, Cartea,
se-ngreunează clipa cu rinoceri obscuri
și-ntârzie pe șine, la gară, însăși moartea,
și popii disperării devin tot mai impuri!
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Interogatoriu obligatoriu
Mă-ntorc într-un coșmar fixat în patru ace,
Lumina pe zăbrele apucă să se joace,
Pereți de mucegai se-apleacă peste mine,
Iar luna prin chepeng se tulbură și tace.
Se-aude clipocit dintr-un canal defect,
Afară se aude îndemnul pentru pace,
Din val în val se sparge întinderea de ape
Și-n pântecul celest, câte un nor ce zace,
Pornește-o cruciadă, dar numai în tăcere,
Căci ploaia s-a ascuns în ochii mei, tenace;
Aștept și azi sentința pentru decapitare,
Călăul îmi pândește tot sângele, rapace,
Îmi pun mâna la frunte să simt dacă rămâne
O urmă de nădejde, ce-n aur se preface.
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă matematica este numai una pentru toate neamurile
de ce dracului Dumnezeu naște atâtea controverse?!....
nu trebuie să inversez lumina
nici să întorc diminețile cu fața spre apus
răstorn în gând munții de sub ape
oricum nici luna nu mai aduce povești
sau eu nu mai știu să ascult
prăpădul gemenilor sau turnul babel
ori sodoma și gomora sau potopul lui noe
mai știu eu care legendă între două intrigi de zei
un pariu cu lebede și fecioare
iar din spumele mării mediterane
doar apollo suspină pe-un fluture liră afrodite
fie de zăpadă fie de cenușă flori ale disperării
desene de aripi perene într-un crematoriu polar
când verde paradis când raiul durerilor
doar republicile utopice conduse de poeți
trăiesc întotdeauna mai mult decât orice democrație
așa că donez o lacrimă pentru fiecare mort inutil
oricum nicio lume nu-și caută creatorul
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șpaga
Șpaga sângelui pentru trup
Un coagulant palpitant!...
Spectacol al venelor gelatinoase și reci.
Cortina cade, inima se oprește...
Creierul plutește în întuneric
Spre dincolo de lumină.
Viața e o ruină!
Cad pe trupul ei de neant
Mătănii de stele...
Și lacrimi mai cad...
Ochiul, dilatat, absorbindu-se în adânc,
Caută pace divină.
O cruciadă finală...
Concluzie?! Șpaga ucide!!!
Deci, mai bine hrăniți-vă din cuvinte!
Seva lor este dulce și clară,
Iar gustul de pâine din rădăcină amară...
Celulele hexagonale se cațără
Pe molecula de A. D. N.
Se aude șoptit: șpaga... unde e?! Unde e?!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purtătorul de cuvânt
În regatul de lumini și umbre al universului,
noaptea este un trup viu.
Afrodiziacul globular a aselenizat.
Ca un sân de fecioară în straie brodate,
țesute-n vraja serii,
se oferă privirii în toată splendoarea.
Prin foșnetul de ramuri,
spintecat de umbra liliecilor poleiți,
acoperă pământul ca un stat de brumă.
Pus pe pilotul automat al multimilenarei obișnuințe,
Carul Mare aleargă nestingherit
fluturându-și coviltirul de stele.
Dincolo de tocatul luminii,
frica mușcă pe neașteptate;
cruciada ei poate opri timpul în loc.
În pijamalele nopții,
toate lucrurile sunt prinse între hanger și pavăză;
multe dintre ele s-ar dori ființe.
Libertatea zborului se cuibărește-n coliviile pădurii.
Gândurile încep să se strige căutându-se.
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea cavalerului
Am fost, preasfinte, într-o cruciadă
în țări păgâne cum le ziceți voi
și multe trupuri am făcut să cadă
în anii tineri, dați pe un război.
V-am ascultat dorințele "creștine"
și vorbele cu care ne-ați mințit,
dar știu acum și nu mă pot abține
să nu vă spun, de răni acoperit,
că voi ați fost șacalii, profitorii,
voi, ce aveți un singur ideal:
puterea! iar cuvintele notorii
sunt doar un fals discurs teologal.
Ce spuneți, voi nu credeți, dar prostimea
v-ascultă, boi "cucernici" fără duh!
căci le greu să vadă-n în voi micimea
când le-arătați nimicul din văzduh.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruciații... sau... Carnasier
De ce se scrie istoria cu sânge?
De ce Pământul nu ne mai ajunge?
Cutuma de conflict ne e războiul!
Felina-om își marchează teritoriul!
Nici câinii, nu se-omoară între ei...
Copii, își cresc familiile de lei!
Șacalul nu-și atacă partenerul;
Oțelu-și știe sursa... că e fierul!
Chiar șarpe, de se schimbă-ades în piele,
De seamăn e așteptat, la reînviere;
Și un pe alt, nicicum nu se sugrumă;
Căci, are fiecare... o fărâmă.
Suntem pirane, orci... ce imităm.
Feroci de sânge, frate ne înfruntăm!
La fel, cum crocodilul, sau rechin;
Ne sfâșiem cu zel, producem chin.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate trec pe lângă mine
toate trec pe lângă mine
ca un râu leneș printre coline,
lună și stele, soare și cer, toamne și primăveri,
a trecut și iubita pe lângă mine ca o fata morgana,
parcă era de porțelan,
avea ochii pictați în albastru,
gura ferecată, închisă cu un fermoar,
corpul rupt dintr-un grup statuar
și-mi făcea semne cu mâna stângă,
îmi chema sufletul lângă ea
să mi-l tortureze,
dă-mi mâna, mireasa mea, să fugim undeva,
ea tăcea și ofta,
fă-mi un semn ca să te inventez,
să trec marea cu tine spre malta,
să ieșim din mitul acesta
spre antichitatea greco-latină
să citim din poemele lui lucrețiu.
toate trec pe lângă mine,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cruciade și lumină, adresa este: