Citate despre cruciade și moarte
citate despre cruciade și moarte (inclusiv în versuri).
Milioane de morți, milioane de uciși pe toate continentele, de secole, în numele lui Dumnezeu, cu Biblia într-o mână și cu sabia în cealaltă: Inchiziția, tortura, cruciadele, masacrele, jafurile, violurile, spânzurările, exterminările, decapitările, arderile pe rug; comerțul cu sclavi, umilirea, exploatarea, șerbia; genocidele, etnocidele conquistadorilor care nu ieșeau din cuvântul Domnului; asocierea cu toate fascismele secolului XX, Mussolini, Petain, Hitler, Pinochet, Salazar, coloneii din Grecia, dictatorii din America de Sud... Milioane de morți pentru dragostea față de aproapele nostru...
Michel Onfray în Traite d'Atheologie (2005)
Adăugat de Magia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fals tratat de fericire
Sunt sincer când îți spun că fericirea
E un cuvânt puțin zaharisit,
Chiar dacă e un risc direcția aleasă,
Sigur sacrificiul merită trăit.
Poți fi un accesoriu la trena cu paiete
Sau poate, dimpotrivă, poți fi decapitat
Să te storci de propria ta piele
Sub dușul care spală morții de păcat.
Ori să-ți pui masca sub care te pretinzi
A fi un Don Quijote întors dintr-un turnir,
Învingător de mori cu tâmplele albite,
În cruciada sfântă a marelui delir.
Poți face în oglindă mii de reverențe
Și ceaiul să ți-l bei în budoarul ei,
Pe urmă să aștepți să vină fericirea,
Întinsă pe o tavă cu nuduri de femei.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Georgescu din Citadela inocenților (2016)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Textele de mai jos conțin referiri la cruciade și moarte, dar cu o relevanță mică.
Interviator
sub cruciada de stele, o spaimă sunt
și întâmplării de a-mi fi nu port vină
ori de câte ori Doamne eu te strâng
în lutul din mine permeabilă grădină.
de ce nu ai tu curaj să ordoni prin legi
când gândurile încăierate apleacă crengi,
nouă cu tălpoaile lungi spre moarte
cumva, să trăim melodic în eternitate?
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu es sacerdos in aeternum
am fost acolo când sabia călăului Betrouve a tăiat capul fratelui Jean d'Harcourt.
stăteai la dreapta Delfinului,
l-am văzut mangaindu-ți neputința.
ochiul veșnic deschis veghea deasupra tuturor
moartea se împiedica de brațele noastre tăiate asemeni unui uriaș nod gordian,
doar coapsele tale stăteau ascunse în dorință,
doar ele.
ai cerut apoi trupul neînfricatului Colin Doublel,
voiai să îi vezi oasele albind în râul de mătase al cardinalului alb.
șarpele durerii ți-a înveninat inima,
culoarea devenise ultimul bastion al tinereții.
cu părul cruciatului Maubue de Mainemares ai împletit cunună însângerată,
erai atât de tânără încât scribii au uitat să îți scrie numele
iar acum trăiești în legendă ca un personaj total anonim.
doar noi doi mai suntem în viață din cei ce au fost atunci în Rouen.
ne căutăm disperați cu o iubire nepământeana
[...] Citește tot
poezie de Eduard Dorneanu (25 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câini ai nimănui
Rătăcitori și neajutorați
câini fără vârstă, nume și dreptate
fiți întru totul binecuvântați
voi, ce dormiți pe dale înghețate
Voi, care puneți semn de carte trist
atîtor nopți și zile hăituite
când pliscul unui vultur exorcist
scobește ochii unei vechi ursite
Veniți la ușa mea arareori
cu pieptul rupt și însetat de milă
stigmatizați de arșiți și ninsori
firave monumente de argilă
Iar eu mă rog să fie cer de mai
să nu mai tremurați în epidaur
căci pentru voi o coajă de mălai
e mai de preț ca sculele de aur
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Saturnalii (1983)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine Toamna
Vine Toamna!
Încet se trece vara și verdele se moare
Grădina înflorită își pierde din culoare.
Mireasma florii piere,.... un abur în amurg
Cocorii albi în cârduri, încet, încet se scurg.
Un cuib pustiu, sub grindă, în curte la bunici,
Îi duce deja dorul, voioasei rândunici.
Iar sus pe hornul casei o barză agitată
Privește melancolic, în jur, ultima dată.
Din stână, de la munte, spre sat coboară-ușor
Țurcane albe, negre,... păstori cuprinși de dor.
Hărpărețele omizi fac ravagii prin livadă
Ordonate și "cuminți" au pornit a lor cruciadă.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte - Poezii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A înflorit vinul în cupe
Unde moarte nu cunoaște
cruciada albă de sare
se hrănește la întuneric
cu tot ce prinde pe picior greșit.
A înflorit vinul în cupe
cu întunericul uitate pe mese
când poeții vorbesc în somn.
Închină mai multă slavă
în cuvinte născătoare de rugă
pentru fiecare îngândurare viitoare.
Iar prin iertare drum își fac
până la porțile de răscruce
unde pasc mieii Domnului.
Cu taina învierii se naște
oastea pruncilor libertății
căutându-și scut de apărare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut înflorind vinul în cupe
Unde moarte nu cunoaște
cruciada albă de sare
se hrănește la întâmplare
cu tot ce prinde pe picior greșit.
Am văzut înflorind vinul în cupe
cu întunericul uitate pe mese
când poeții vorbeau în somn.
Închinau mai multă slavă
în cuvinte născătoare de rugă
pentru fiecare îngândurare viitoare.
Iar cu iertare drum o să facă
până la porțile de răscruce
unde pasc mieii Domnului.
Cu taina învierii o să se nască
oastea pruncilor libertății
căutându-și scut de apărare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate trec pe lângă mine
toate trec pe lângă mine
ca un râu leneș printre coline,
lună și stele, soare și cer, toamne și primăveri,
a trecut și iubita pe lângă mine ca o fata morgana,
parcă era de porțelan,
avea ochii pictați în albastru,
gura ferecată, închisă cu un fermoar,
corpul rupt dintr-un grup statuar
și-mi făcea semne cu mâna stângă,
îmi chema sufletul lângă ea
să mi-l tortureze,
dă-mi mâna, mireasa mea, să fugim undeva,
ea tăcea și ofta,
fă-mi un semn ca să te inventez,
să trec marea cu tine spre malta,
să ieșim din mitul acesta
spre antichitatea greco-latină
să citim din poemele lui lucrețiu.
toate trec pe lângă mine,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiduc modern
Mă doare-ntruna cotul, deci plouă prin istorii,
din dreptul meu și-al firii voi coase un drapel;
să stau, dar, pân-atuncea la buza trecătorii
și cu o flintă-n mână să iau aspect rebel.
Mai zac prin carantina vreunei iubiri toride
într-un halat de înger și c-un papuc de sfânt
și-arunc răvaș în sticlă prin geamul ce deschide
către salvarea minții o pală grea de vânt.
Mai strangulează viața vreun biet, cinstit eretic,
fanfarele prin parcuri adorm cu Strauss cu tot,
dau plus la cartea sorții și-apoi închid frenetic,
mizând pe toți cocorii ce fug spre cald înot.
Aduceți mai aproape altarul, crucea, Cartea,
se-ngreunează clipa cu rinoceri obscuri
și-ntârzie pe șine, la gară, însăși moartea,
și popii disperării devin tot mai impuri!
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un păstor arab își caută capra
Un păstor arab își caută capra pe Muntele Sion,
Iar pe dealul opus îmi caut eu băiețelul.
Un păstor arab și un tată evreu,
Amândoi afectați de o pierdere temporară.
Vocile noastre se întâlnesc deasupra
Văii dintre noi, pe Lacul Sultanului.
Niciunul dintre noi nu vrea ca băiețelul sau capra
Să cadă între roțile
Mașinăriei "Had Gadya".
După o vreme-i găsim printre tufișuri
Și vocile noastre revin înăuntrul nostru,
Plângând și râzând.
Căutarea unei capre sau a unui băiețel a fost întotdeauna
Începutul unei noi religii în acești munți.
[...] Citește tot
poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protestul maimuțelor
Odată o maimuță din evul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
A explodat: "Surate, sunt foarte ofensată
Că-n jungla hominidă superevoluată
A apărut o teză, vădit malițioasă,
Că Homo ar descinde din stirpea noastră aleasă...
Eu protestez sălbatic, rănită în mândrie,
Că se propagă-n lume asemenea prostie.
Dacă-ntâlniți un singur nepot pitecantrop,
Atunci, pentru banane să vă urcați în plop...
Nu sufăr comparații cu tristul regn uman,
Sunt mulțumită, nene, ca-s pur orangutan.
Eu, chiar să mă oblige în vreun laborator,
N-aș deveni port-bâtă și nici informator;
Și cum progenitorii maimuță m-au făcut,
Sper să n-ajung ca omul, un josnic involut!
Păi, s-a văzut vreodată la noi atâta ură?
Oare la noi se minte, se-njunghie, se fură?
Nu veți vedea prin lume, cât timp purta-vom coadă,
Gorile divorțate și prunci lăsați pe stradă.
[...] Citește tot
poezie de Florin Laiu (1990, București)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă matematica este numai una pentru toate neamurile
de ce dracului Dumnezeu naște atâtea controverse?!....
nu trebuie să inversez lumina
nici să întorc diminețile cu fața spre apus
răstorn în gând munții de sub ape
oricum nici luna nu mai aduce povești
sau eu nu mai știu să ascult
prăpădul gemenilor sau turnul babel
ori sodoma și gomora sau potopul lui noe
mai știu eu care legendă între două intrigi de zei
un pariu cu lebede și fecioare
iar din spumele mării mediterane
doar apollo suspină pe-un fluture liră afrodite
fie de zăpadă fie de cenușă flori ale disperării
desene de aripi perene într-un crematoriu polar
când verde paradis când raiul durerilor
doar republicile utopice conduse de poeți
trăiesc întotdeauna mai mult decât orice democrație
așa că donez o lacrimă pentru fiecare mort inutil
oricum nicio lume nu-și caută creatorul
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruciații... sau... Carnasier
De ce se scrie istoria cu sânge?
De ce Pământul nu ne mai ajunge?
Cutuma de conflict ne e războiul!
Felina-om își marchează teritoriul!
Nici câinii, nu se-omoară între ei...
Copii, își cresc familiile de lei!
Șacalul nu-și atacă partenerul;
Oțelu-și știe sursa... că e fierul!
Chiar șarpe, de se schimbă-ades în piele,
De seamăn e așteptat, la reînviere;
Și un pe alt, nicicum nu se sugrumă;
Căci, are fiecare... o fărâmă.
Suntem pirane, orci... ce imităm.
Feroci de sânge, frate ne înfruntăm!
La fel, cum crocodilul, sau rechin;
Ne sfâșiem cu zel, producem chin.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mileniul trece în glossar
Eu dac-aș fi o frunză, copacul să-l tăiați,
Acum, când numai toamnă semnez în calendare,
Să fie oare vremea doctrinelor barbare?
Să fie oare timpul din timp să încuiați?
O rapsodie care încet-încet dispare.
Traseul fără linii, un loc de condamnați.
Aceasta e povestea celor abandonați.
Priviți-vă cum stingeți aceeași lumânare!
Ne naștem în spitale și tot acolo-ajungem,
Ne-mprăștiem în lume și tot în noi ne strângem,
Dar poate dacă suntem născuți de-aceeași Mamă,
În apele ei tulburi, cu lacrima, ne cheamă.
Nu ne-am greșit destinul cât am greșit răspunsul,
Doar Tatăl ne-nțelege. Oare și noi pe dânsul?
Voi dac-ați fi călăii, de cine vă-ndurați?
Eu dac-aș fi o frunză, copacul să-l tăiați.
Atunci aveam povestea rostită pe-ndelete,
Cu mama și cu tata, lipiți de un perete,
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înapoi spre Apus
Nu e nimic de mirare, nu este nici-o surpriză
Ca-n orice mare dispută începe altă repriză.
Prima ne-a aparținut, a doua, rezultat confuz
A treia, chiar de la-nceput lăsă pe nea Ion mofluz,
Ori poate în apatie, dacă nu chiar în neștire,
Pentru că în cruciadă rămase fără oștire.
De mirare ar fi fost mai degrabă rezistența
Cu echipamentul nostru, muniția, subzistența,
Efectivele reduse, spațiul vast de acțiune,
Măsurile militare lipsite de rațiune,
În timp de vânt nefavorabil și iarna în perspectivă
Când încă nu se cunoaște singura alternativă.
Cam atâtea elemente ne sunt egal împotrivă
Nu ne rămânea decât să navigăm în derivă,
Ușurel sau în viteză, după cum va fi furtuna,
Făcând ce vrem noi, amicii, inamicul sau Fortuna.
Deci, fără exagerare, erau multe componente
Care produceau confuzii, în rezolvări de momente.
Care generau impresii, sentimente neplăcute,
Premize viu discutate și reacții pe tăcute.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cruciade și moarte, adresa este: