cunoaştere şi limbi străine

Cine nu cunoaşte limbi străine nu are idee despre propria limbă.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Având picioarele divine
Şi trup frumos, dar minte slabă,
Ea nu cunoaşte limbi străine,
Dar se descurcă şi-n arabă.

epigramă de Corneliu Sofronie din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studenta basarabeancă

Ziua-nvaţă - să cunoască -
Dulcea limbă românească.
Seara însă, prin cămine,
Studiază limbi străine.

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiica unui oarecare tată

Cunoaşte limba ţării bine,
Mai ştie patru limbi străine
Şi, chiar de le vorbeşte, juna
Nu-i spune "tată" în niciuna...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harmon Whitney

Dincolo de luminile şi tumultul oraşului
Plutind în cădere, scânteie din Spoon River,
Ars de focul băuturii - şi înfrânt.
Amantul unei femei cu care trăiesc întru propriul dispreţ,
Cât şi pentru a ascunde o mândrie rănită.
Să fiu judecat de comunitatea celor cu minte puţină,
Eu, cel dăruit cu cunoaşterea limbilor străine şi cu spirit,
Scufundat în colbul curţii de justiţie,
Un culegător de zdrenţe în gunoiul de rele şi de nedreptăţi care e lumea –
Eu, cel căruia la naştere i-a surâs soarta!
Eu, într-un orăşel de provincie,
Recitând din comoara anilor de aur
Pagini de versuri ţărănoilor ignoranţi;
Sau râzând în hohot când spiritul lor gregar atât a a găsit potrivit,
Să-mi cumpere băutură pentru a uşura o minte care agoniza, stingându-se.
Să fiu judecat de voi,
Cei de care sufletul me se ascundea,
Cu rana lui, deja gangrenă, pricinuită
De iubirea pentru propria soţie,
De sânul ei alb şi rece, necredincios şi nepăsător –

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba Română

Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.

De ce-aş vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.

În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.

Ea s-a născut şi a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni

nimeni cu mâinile (de)legate voi mai veni
(aromele tale vorbesc despre tine)
cu mâinile bine
legate de-o parte şi de alta a nasului deplasat sincer te
voi iubi eu aşa
cum nimeni nu te-a iubit cu mâinile (de)legate
(aromele tale vorbesc limbi străine)
te voi iubi din
tr-o dată preocupat de cunoaştere şi plăcere
cu mâinile bine
înfipte în tot ce vei fi nu vei fi într-o clipă
a fumului nostru voi veni şi te voi
iubi eu aşa din
mărinimie curată faţă de simţirile mele!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Consilier al misiunii, domnişoara psiholog Laura Stancu, alintată de toţi Lia. Domnişoara are mai multe specializări, în care a obţinut licenţa, dar principale ar fi psihologia şi psihiatria. Ar mai fi fizica, filosofia, neurologia şi lingvistica. Scrie aici, domnişoară, că aveţi cunoştinţe temeinice în mai multe limbi străine, actuale, sau chiar de mult moarte: engleză, franceză, germană, rusă, chineză, japoneză, greacă, italiană, spaniolă, latină, ebraică, greaca veche, adică nici mai mult, nici mai puţin de 12 limbi. Aşa este?
Lia: Da, domnule director.
Traian: Impresionant! Un veritabil poliglot. Mă întreb când aţi avut oare timp să studiaţi toate acestea?! Sunteţi consilierul misiunii, iar ca un bun lingvist, presupun că nici limba română nu are secrete pentru dumneavoastră, deci, probabil cunoaşteţi semnificaţia acestui cuvânt. Ne puteţi spune ce înseamnă?
Lia: Desigur; înseamnă sfetnic, sfătuitor.
Traian: Întocmai, domnişoară. Deci, consilierul misiunii, adică sfetnicul sau sfătuitorul. Vă întrebaţi probabil, pe bună dreptate, pe cine şi când va trebui să sfătuiţi? Am să încerc să vă lămuresc, domnişoară, spunând că, în principal, aveţi rolul de a-l sfătui pe comandantul misiunii în deciziile sale, deşi nu întotdeauna. Deci, se ridică o altă întrebare: Când? Răspunsul: Când el se va afla în impas, deci, nu va şti sigur care decizie ar fi cea mai corectă şi ar trebui să o ia. De aici rezultă că ar trebui să staţi mai mult pe lângă el, să-l ţineţi sub observaţie. Aveţi de pus vreo întrebare?
Lia: Nu, domnule director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru o pâine amară

Pentru o pâine amară,
Femeia pleacă din ţară.
Copiii şi-i părăseşte
Şi prin lume rătăceşte.

La poartă, pe o băncuţă, şade gânditoare mama
Şi cum stă pierdută-n gânduri îşi pune pe cap marama.
Ochii către cer ridică şi pe Dumnezeu întreabă,
De ce viaţa ce-o trăieşte este atât de beteagă.
-Sfătuieşte-mă, Tu Doamne! Arată-mi calea de urmat!
Deodată-i fulgeră un gând şi repede s-a ridicat.
Aleargă, intră în casă, unde zace fata mică,
Lângă ea veghează-un frate care tremură de frică.
Băiatul şi cu fetiţa sunt copiii care-i are
Pentru ei,, tânăra mamă, nu găseşte alinare.
Ar vrea să strige-n gura mare, dar nimeni nu o aude.
Durerea-i pătrunde-n suflet, mai amarnic o răpune
Mintea-i este rătăcită, gândul o trimite-n lume,
Prin străini ca să muncească, la copii s-aducă pâine.
Îi e greu să hotărască, de copii să se despartă,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul I

Păn Vlad Vodă pe ţigani armează,
Asupra lor Urgia-întărâtă
Pe Sătana, ce rău le urează,
Întracea luându-ş' de drum pită,
De la Flămânda pleacă voioasa
Ţigănimea drept cătră-Inimoasa.

Musă! ce lui Omir odinioară
Cântaşi Vatrahomiomahia,
Cântă şi mie, fii bunişoară,
Toate câte făcu ţigănia,
Când Vlad Vodă îi dete slobozie,
Arme ş-olaturi de moşie,

Cum ţiganii vrură să-şi aleagă,
Un vodă-în ţară ş-o stăpânie,
Cum, uitându-şi de viaţa dragă,
Arme prinsără cu vitejie,
Ba-în urmă-îndrăzniră ş-a să bate
Cu murgeştile păgâne gloate,

[...] Citeşte tot

cânt de Ion Budai-Deleanu din epopea Ţiganiada (1800)
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!