Citate despre cuvinte și lentile
citate despre cuvinte și lentile (inclusiv în versuri).
- cuvânt
- Cuvintele sunt lentile pentru focalizarea minții.
definiție clasică de Ayn Rand
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeul din lentilă...
se pune în semi-lună,
noaptea-n soarele din bec
doar cu dioptrii s-alerg.
Gândul face pârtii pe hârtie,
atras ca un magnet.
Cuvintele dansează-n
hora poeziei cu viteza luminii.
Mirosul de cerneală
îmi stă brodat pe față.
Orele zboară ca vântul!...
Dimineața își varsă
lacrima în gura ierbii.
Rimelul cade greu pe gene.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu (30 mai 2016)
Adăugat de Cristina Mariana Bălășoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cuvinte și lentile, dar cu o relevanță mică.
Maestrul scrie dezlânat
Maestrul scrie dezlânat, merinos,
Elegant, cel vârstnic, mustață deasă,
Frunte netedă, vorbește bolborosit
Ca madam Pythia, fleacuri, dom'le,
Salvare în întuneric, în neant,
Prizonierii se privesc față în față,
Nimeni nu ne obligă să fim stupizi,
Prefer burlescul, Escul, Eschil,
Iar o luăm razna?
Iar apar cronicarii cu șalvarii?
Vârtejul din pâlnie ne absoarbe.
Nu mai trage de cârlig, league.
Adunăm stele cu plasa de piață,
Un acrobat orb merge pe sârmă,
nimeni nu privește de teamă.
Omul cu o mie de degete,
Sună erotic? În loc de lentile,
Două poeme, unul ascuns în mânecă.
Asurzitoare aplauze, între palme
A murit o muscă. Muzica anulează cuvintele.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai important în știință este să te gândești cu adevărat la ceva: la forma norilor și la marginile lor inferioare, câteodată ascuțite la toți norii aflați la aceeași altitudine; la formarea picăturlor de rouă pe o frunză; la originea unui nume sau a unui cuvânt (de exemplu, "Shakespeare" să zicem; sau "filantropic"); la explicația obiceiurilor sociale umane (tabu-ul incestului, de excemplu); ori, cum se face că o lentilă pusă în lumina soarelui arde hârtia; de ce bacilul a ajuns să semene cu o creangă; de ce Luna pare că se tine după noi când mergem; ce ne împiedică să săpăm o gaură până în centrul Pământului; care este definiția lui "jos" pe un Pământ sferic; cum poate corpul nostru să transforme prânzul de ieri în mușchii și tendoanele de astăzi; sau cât de departe putem să "mergem în sus"? Se întinde oare Universul la infinit, iar dacă nu, atunci are vreun sens întrebarea ce se află dincolo de el?
Carl Sagan în Creierul lui Broca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joia mare
măi dragă le-am spus eu cuvintelor care
mă așteptau pe peron m-am întors la voi
din războiul meu cu lumea reală tras la
față și fără vlagă le-am dat un rând la
bufetul din colț cu toții știam că urma
să fiu jefuit de tot ce aveam ascuns în
ventriculul stâng și mă rugam să nu îmi
găsească metafora lustruită ca o lentilă
zeiss prin care încercam să îl apropii pe
d-zeu la masa murdară sta fiul omului
alături cuvintele care îl vor trăda până
va cânta cocoșul eram la o cină de taină
cuvintele toate aveau cearcăne de sfinți
bizantini și picioare nespălate vorbeau
între ele simplu firesc despre vreme
despre ce au mâncat și ce vor iubi cu
siguranță cuvântul nu poate spune nimic
mai mult dacă nu e scris de poet în vitrina
restaurantului o noapte luminoasă îmi
transformase în nimb aburul respirației
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De aceea m-am sinucis
în biblioteca aia cu băncile lustruite
de cititorii hapsâni de cuvinte potrivite
întins pe una dintre mesele lungi
lângă o pereche de ochelari cu lentile
fumurii și dioptrii mari
viața este o poveste scrisă de fiecare
filosof care ascultă mesajul materiei
moartea avea o voce metalică și gust
de pucioasă am simțit când dormeam
somnul eternității cot la cot cu alții
eram întins pe lemnul acela rece
bun pentru un sicriu
și mă plimbam agale printre rafturi
halatele albe și capetele curioase
mă priveau cu dispreț cum e încărcat
trupul meu devorat de sucurile poeziei
scrise nebunește pe genunchi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oftalmologului Elena Buznă la vol. "Marea horă a vântului"
De-abia-acuma bate vântul
În hora gândurilor clare
Să pot să-ți spun, când iau cuvântul,
Că-mi placi și-acum, ca autoare.
Mărturisesc cu tot regretul,
Azi, când ședința e-n nocturnă,
Că îmi plăceai, dar asistentul
N-avea curajul să ți-o spună.
Și zile-ntregi te rog să crezi
Te căutam ca un nărod,
Dar nu veneam ca să mă vezi
Ci-ntotdeauna să te văd.
Pășeam în clinică încet,
Pentru a nu știu câta oară
Și când intram în cabinet
Ceream "distanța pupilară".
[...] Citește tot
poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec (variantă) Medy - 28
Pe mine mă bate-un gând
S-ajung la tine zburând
Pe mine mă bate-un dor
Să ajung la tine-n zbor
De cu zor să te-mpresor
Cu șuvițe de fuior
Din raze de lună plină
Și mireasmă din grădină
De cu zori miros de flori
Zare de șapte culori
Și cuvinte pe măsură
Peste - a buzelor arsură
De din foc de curcubeu
Că a prins sufletul zmeu
Trebuie să ai răbdare
Dacă-o fi să ne măsoare
Doar o undă de-o secundă
În lumină să ne-ascundă
În cuibar de zâmbet dulce
Pasărea puii să-și culce
[...] Citește tot
poezie de Grigore Rotaru (12 iunie 1986)
Adăugat de Grigore Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Balena din burta cuvântului
din lentilă bifocală răsfoiesc cartea cu taine
aproape mi se-neacă gândul cu lest de cărbuni la cingătoare
o cruce prea grea identitatea fără ancoră de ceruri
cuvintele
nu au brațe să ia o cină ușoară din tine te minți sorbindu-ți dimineața
ca pe-un drog de rouă
urmărești alb
cum cineva ți-a prins în piroane vocea
de buza abisului
cât de absurd este să răzuiești zilnic golgota din tine
pentru a construi poduri friabile
fac spărturi în lumină să capăt contur pe partea cealaltă
bulevarde cu limbi monstruoase expulzează
ca pe ghiulele
oameni cu membrană de fluturi în mine
excavatoare de iarbă scot la soare biserici acvatice
din clopotnița norilor trimit mandate poștale de așteptare
tuturor vânturilor pe care încă
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stăm la soare și ne puricăm de cuvinte
o altă zi în care ne puricăm de cuvinte
ne înghesuim catrafusele în umbra pașnică a detaliilor fără sens
ologim sentimente le trimitem la cerșit în intersecții
iubirea e doar un laitmotiv de lamentare sâcâitoare
iubim atât de mult singurătatea
încât nu acceptăm nici musca să bâzâie în preajmă
în sezonul ăsta victimizarea se poartă pe dos
asortată cu ștrasuri colorate pentru recunoaștere
bălegarul social se vinde în ambalaje discrete
cu o doză fresh de culpabilitate florară
ne tragem întunericul pe ochi precum orbul dioptriile pe poartă
și suntem atât de nefericiți în fericirea noastră molcomă
ca o amiază într-un oraș plictisit de canicula verii
poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu
poeziile pe hârtie creponată
ca vedetele de la televizor
văzute cu ochelarii cu lentile fumurii
asta e un moft inexplicabil
torn puțin sirop
să ungă sufletul cititorilor
pun cu nemiluita să fie
delicios de lacrimogen
sarea și piperul negru
la urmă amestecăm cerul
albastru marea neliniștită
de vânturile trase de alți poeți
vedete de la radio
un trandafir roșu și o șoaptă
o adiere de toamnă răstoarnă
un vers alambicat
fumez pipă în fața caietului
scriu ordonat fără să recitesc
mă tem să nu mă descurajez
simt că poemul e lovit de monotonie
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin lentilele tale oamenii capătă forme cuminți
dumnezeiești
neîncepute
chiar
ca fructele date în pârg
uneori taci să nu le zdrobești culoarea
cu un cuvânt
poate că greșești
sau poate că nu
și eu te ispitesc
aruncându-ți în minte gânduri
despre care nu aveai habar
m-aș bucura să tresari când versurile astea
vor trece prin lentilele tale
ca mărgelele prin firul subțire
sau ca stropii de apă pe buzele arse
dar nu se va întâmpla nimic
nici măcar o așteptare
nu aștept
nici măcar o tăcere
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteva ore de delir
În liniștitele mele zile uneori,
lentile imaginare mă zgârie rareori,
precum spinii trandafirilor în zori.
O lentă mișcare ne-a purtat
unul lângă altul și ne-a-ngemănat nepremeditat.
Brațele-ți puternice mă strângeau
ca și cum lăsându-mă să plec,
rațiunea vieții tu pierdeai
cum peștii își pierd viața-n lacul sec.
Ca o noapte întunecată în care mă pierdeam
erau ochii tăi negri când pe ai mei întâlneau.
E vie încă amintirea sărutărilor tale,
ale buzelor aspre ca lutul din vale,
a limbii tale dulci ce gura-mi explora,
furându-mi oxigenul tot
și inima-mi în imponderabilitate apoi lăsa.
Fiecare geamăt ai dus cu tine,
picaturi de sudoare cu sărutări ai uscat,
orice mică palpitație ai căutat și cu tine ai luat,
fără respirație și speranță de viață m-ai lăsat.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmosul dintr-o privire
Cosmosul dintr-o privire
E-o întreagă amăgire;
Căci tu crezi c-ai văzut tot,
Deși n-ai privit deloc.
Cosmosul crezi că-l cunoști, dar iată
Pe scurt ceea ce ști: o nimica toată!
Se ivesc umbre în întuneric,
Soarele-i un monstru sferic,
Ce dispare și apare,
Apune și apoi răsare;
După nori el se ascunde,
În vest stă să se cufunde
Într-a nopții grea tăcere,
Noapte plină de mistere.
Sus, pe cerul 'nalt, senin,
Strălucesc licurici vii,
Felinare cu venin,
În număr de mii și mii.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dioptrii pentru privit moartea în ochi
viață
te-am trăit viață te-am trăit
am alergat cu peste o sută bătăi de inimă
până când mi-am dat kilometrajul peste cap
complice la rostogolirea mărului
și la alte rostogoliri biblice
mi-am făcut pârtie printre sâni galbeni ca de gutuie
am atârnat nopți întregi intre buze păgâne
și zmeură am mâncat cu pădure cu tot
viată
te-am privit viată prin sute si sute de ochi
zâmbeai îmbietor in icoană
zâmbeai în halba de bere în căptușeala ruptă in hârtia de-o mie
zâmbeai în zâmbetul lor viață
eu puneam virgulă pun punct între inimi și-o luam de la capăt
viață
uneori mă gândesc la ele ca la o biserică
înăuntru este mai frumos ca afară
[...] Citește tot
poezie de Vasile Iftime
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori
setăm cadrul. scena. 1984.
la fel ca în romanul lui george orwell
suntem
mici
și mari. îmbracă-te, spune mama.
un rucsac alb ca spuma pe masă.
mama l-a cusut. cu litere inscripționate.
ață roșie ca sângele.
e toamnă, mamă? o întreb
e la fel ca părul ei alb pe care îl desenez, îl colorez,
îl fac roșu ca frunzele.
se aprind stelele noaptea pentru noi, spune mama
mâine nu e o zi / e o călătorie spre mai departe.
rucascul încet se umple de sânge.
printre caiete și cărți de colorat.
nimeni nu doarme în casa asta. casa are ornamente de beton
profile albe, curate.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cuvinte și lentile, adresa este: