dialectică şi lumină

Gândul

Sunt stăpânit de un gând de bine,
Extras dintr-o eră ce vine.

Gândul din mine ştiut,
Îl înalţ dialectic până la stele,
Ca să-l confrunt
Cu gândul din ele.

Din gândul din mine,
Şi din gândul din stele,
Realizez întregul meu gând, universala Devenire,
Cu care voi lumina Pământ şi ere.

poezie de Gheorghe Alionte (20 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin orice pot cadea in lumea asta, numai printr-o mare iubire nu. Iar atunci cand iubirii tale i s-ar raspunde cu dispret sau cu indiferenta, cand toti oamenii te-ar abandona si cand singuratatea ta ar fi suprema parasire, toate razele iubirii tale ce n-au putut patrunde in altii ca sa-i lumineze sau sa le faca intunericul mai misterios se vor rasfrange si se vor reintoarce in tine, pentru ca in clipa ultimei parasiri stralucirile lor sa te faca numai lumina si vapaile lor numai caldura. Si atunci intunericul nu va mai fi o atractie irezistibila si nu te vei mai ameti la viziunea prapastiilor si adancimilor. Dar ca sa ajungi la accesul luminii totale, la extazul absolutei splendori, pe culmile si limitele beatitudinii, dematerializat de raze si purificat de seninatati, trebuie sa fi scapat definitiv de dialectica luminii si a intunericului, sa fi ajuns la autonomia absoluta a intaiului termen. Dar cine poate avea o iubire atat de mare?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie poetică

fac drum prin întuneric lumini să descopăr
iubirea de puritate vine de la Dumnezeu
goliciunea metafizică să mi-o acopăr
cu voaluri luminoase, cu sacru minereu.

fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
magii secrete, tentaţii de transfigurare
crează-n conştiintă broderii, dantele
înfrumuseţează viaţa ascult a lor chemare.

lumina mă priveşte sentimental poet
dialectici îngereşti picură din condei
adâncimi de suflet le transcriu discret
să nu rănesc sfinţii, să nu supăr iudei.

beatitudini şi extaze iau forme de concret
mi-am construit destinul pe milioane de idei.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi încerca să arunc

povara în hău şi să dau
uitării răutăţile celor proşti
şi ignoranţi până-n adâncul
cutiilor craniene de capacitate mică
căzuţi în somnul nălucirilor
ei nu mai văd lumina
zorii îi ocolesc de mulţi ani
stau în mâzga întunecoasă

eu sunt stăpânit de un gând
pe care nu vreau să-l duc în derizoriu
o să arunc totul undeva
dialectic i-am analizat câteva zile

au pierdut timpul în întuneric
le e teamă de cunoaştere
ar merita şi ei să ajungă în hău
dar n-au curaj să se arunce

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lirism de toamnă

e toamnă blândă în sufletul meu
cu speranţe dulci mângâietoare
ciorchini de struguri copţi din soare
sunt visele mele dobândite cu greu

fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
tentaţii roz de transfigurare în spirit
primesc lumina lor o ador o merit
ca pe o mângâiere în voaluri de dantele

privesc cerul magic ascult a lui chemare
ştiu că mă acceptă sentimental poet
dialectici îngereşti sonet după sonet
să nu rănesc cuvinte cu o disperare

lirismul toamnei îl condeiez concret
sute de versuri le azvârl spre soare

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complexitate de idei

pentru Otilia Stancu

se prăvălesc emoţii ca o avalanşă
fluidităţi de gânduri se scurg în clepsidră
înot în valuri tulburi ca o hidră
şi cuceresc cu versul a poeziei branşă.

lumina mă priveşte sentimental poet
dialectici îngereşti picură din condei
adâncimi de suflet scot pe rând idei
beţii de cuvinte le transcriu discret.

fericiri transcendente le aşez în salbă
o port cu mândrie în lumea întreagă
ca romanţa inimii ce mă umple de vlagă
vibrantă ca timpul într-o caleaşcă albă.

viaţa mea-i complexă nicicând vagă
înfloreşte-n ramuri ca florile de nalbă

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii pe un ţărm de sidef

drumul prin întuneric mă duce la stele
la lumina magică pentru final de viaţă
transfigurează toate sentimentele mele
să cred în duhul sfânt în sacra povaţă.

cu iubirea am învins dialectica urii
mă ţine-n echilibru cu romantismul pur
nu ridic în slavă fulgere sau furii
ador necondiţionat naturile din jur.

vise m-au propulsat pe culmi de extaz
armoniile nopţii le-am străbătut cu pasul
credinţa-i ca oceanul cu valuri turcoaz
pe ţărmul de sidef îmi prelungesc popasul.

lacrimi evlavioase curg şiroi pe obraz
cu avântul poetic amprentez atlasul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În spirit evlavios

vreau să îmbătrânesc în dialectici sacre
să primesc mântuirea de la Isus Cristos
sfântul duh care s-a înălţat din simulacre
la bunul Dumnezeu pururi iubitor şi sfătos.

din lumina lui nimeni nu cade-n abis
întunericul devine suport pentru stele
doar el cunoaşte drumul bătătorit admis
el poate duce crucea îndurărilor mele.

sunt şi eu vinovată de păcat metafizic
am conspirat împotriva zeilor venetici
nu pot să mă împac cu ei nici fizic
nici sufleteşte atât sunt de bezmetici.

de Sfânta Treime nu am să mă dezic
am s-o ridic în slavă cu lauri poetici.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ecuatorul gândirii

fac drum prin întuneric lumini să descopăr
goliciunea metafizică să mi-o acopăr
fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
conştiinţa lucrează broderii, dantele.

dialectici îngereşti picură din condei
adâncimi de suflet izvorăsc din idei
beatitudini şi extaze iau formă de concret
Dumnezeu m-a înzestrat cu minte de poet.

scriu despre viaţă cu patos de boem
timpul se transfigurează în fiece poem
mi-am construit destinul pe cântec şi slove
secunde am îndulcit cu fresh de mangrove.

apropierea de poeţi mod firesc al iubirii
prietenii îmbogăţind euatorul gândirii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!