donaţii şi viaţă

Un studiu recent arată că donatorii de sânge trăiesc mai mult decât media celor care primesc acest sânge.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte viaţa

Dacă soarele poate dona cerului
cel mai frumos curcubeu după ploaie,
chiar după o furtună spectaculoasă,
chiar şi viaţa, poate reînvia când eşti bolnav,
ne intimidează puţin gândurile,
ca apoi să putem oferi ceva preţios.
Viaţa ta este ceea ce simţi,
ceea ce alegi, ceea ce trăieşti.
Te iubesc viaţă...

poezie de Eugenia Calancea (3 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul terapiei intensive

mă ţine in viaţă
sângele poeziei
fiindcă mă simt gol
dacă nu-l donez cu dăruire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pentru a salva viaţa unui bolnav se pot dona organe, pentru a salva pe cei ce mor de foame nu s-ar putea dona proteine?

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donaţie anonimă

Mă poticnesc de cuvinte,
De treptele altarelor,
De voalul de mireasă ce mă va secera,
Când destinul mă strânge
Din ce în ce mai confuz
Sub lespedea sa...

Cu-aceste aripi, ieri mântuitoare
Azi ciuruite straniu de perfuzii,
Îmi voi dona, întregul arsenal galactic
Vieţii – această bancă de reziduri şi iluzii!

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar un trandafir

Mi-am donat trupul pentru progresul ştiinţei.
Cu toate că nu voi fi acolo
pentru a nota descoperirile făcute,
îmi pot imagina pe studenţii
aplecaţi deasupra mea:
"Doamne-Dumnezeule, acesta este un ficat?
Şi cele două conopide tutunii sunt plămânii?"
"Da, domnule, o mostră perfectă care arată
modul în care nu trebuie să trăieşti."
"Dar ce ne puteţi spune despre creier?"
"Din păcate, creierul... mă îndoiesc că acest exemplar
a avut vreodată aşa ceva." Asta-n vreme ce extrage
cu cleştele doar un trandafir.

poezie de Leland Bardwell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbesc

cu moldova şi tre
sar în jocul ăsta fantastic
discutăm aprins stins
cu vodcă la cap
eu om ea apă
ea trăieşte într-o salcie
trec peste ea degajat
un fel de minge aban
donată
totul stă în puterile mele
să spun ce trebuie să spun
vocea e un orăcăit de uşă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donaţia

Pornind făr'un cap de aţă
Omul nostru strânse-o viaţă
Tot ce dânsul astăzi are
Case, maşini şi tractoare,
Obiecte de valoare
Şi conturi grase în bănci
Cât să nu trăieşti pe sponci,
Zeci de vieţi de-amu-nainte
Un nabab cu-alte cuvinte.
Chiar dacă e cocoşat
Multe l-au invidiat,
Însă ele uitând toate
C-a irosit sănătate,
Că e c-un picior în groapă,
Cum i-a zis în târg o ţoapă,
Ce l-a dorit de bărbat
Văzându-l aşa bogat.
Numai că, moşneagu' nost
Avu minte, nu fu prost,
Şi toată averea lui

[...] Citeşte tot

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nor

privind la zăpadă
cum se face
om şi stă să cadă
grămadă or
donată în patima iernilor (?!), în
cetineşte atât
timp cât se află deasupra
brazilor -
creneluri în ceaţa străpunsă de soare -
priveşte
cum se topeşte,-n urât,
albul zăpezii
timp de-o viaţă în
trecătoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul, mereu trecut...

Să nu uităm, că ieri am fost,
Suntem şi azi, dar mâine nu se ştie de vom mai fi,
Noi înşine.
Pentru că timpul ne transformă
Hai să lăsăm să moarădoar trecutul!
Iar noi, păşind spre viitor în timp,
Cu Timpul prieten,
Într-o clepsidră a vieţii,
Să plutim particule de iubire.
Căci noi datorăm lumii însăşi respect
Şi nu ne vom justifica în faţa nimanui,
Pentru cum am parcurs o bună bucată din viaţă,
Din verbul "a face" şi "a fii" conjugate la trecut.
Oh, viaţa se scurge ca o ploaie chiar şi pentru tine,
"Judecătorul meu"! Pic... pic... pic...
Fără să -ţi dai seama de inundaţia ce s-a creat...
Dar barca regăsirii pe tine însuţi te salvează.
Aş înfrunta chiar şi furtuni
Aşa cum am mai înfruntat!
Ploaia, mi-ar fi doar o cafea în dimineaţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Susţinător făţiş al homosexualilor, bănuit de presă că el însuşi ar fi homosexual, deputatul Remus Cernea vrea să propună o lege prin care din şcoli să fie scoasă religia şi în locul ei să fie introdusă educaţia sexuală. Când mintea lui va face pui, o să-i cer şi eu unul, pe care-l voi dona Muzeului de Istorie Naturală, ca ciudăţenie a formelor de viaţă de pe Terra.

aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 noiembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva (deschide frigiderul): Deşertăciunea deşertăciunii... Totul este deşertăciune... Iar bogăţia este o scurtă iluzie deşartă... Totul se topeşte şi alunecă în neant... Lichidele nu mai au formă proprie, deci curg... Şi nu e vina mea... Nu eu am inventat stările de agregare ale materiei. Într-o economie solidă ca a noastră, lichidităţile se evaporă. Trec imediat în stare gazoasă... Banii devin sublimi, deci sublimează... Şi acum să vedeţi, comedia erorilor! Când statul câştigă, toată lumea are de pierdut... Populus pierde banii la poker, Guţă îşi pierde capitalul circulant, partidul pierde un militant de nădejde, iar domnul Poporan pierde mult din inepuizabilul său capital electoral... Acesta e capitalismul cu faţă umană... (Trist). Dar ce pot să fac eu, un amărât de funcţionar public, într-o asemenea dilemă istorică? Lozul cel mare mi-a scăpat! Eu l-am tras, dar mi l-a subtilizat tânărul acesta fără minte. Noua generaţie a luat caimacul... Mie nu-mi rămâne decât aureola de bărbat incoruptibil! Şi o plasă cu roşii... Vedeţi câtă inechitate există în ţară? În zadar, atâţia oameni şi-au jertfit viaţa pe baricade! Ce pot eu să fac? Nimic! Trebuie să mă mulţumesc cu nişte legume, donate de un simpatizant al partidului, în Piaţa Obor! (Cu invidie). În timp ce alţii se scaldă în numerar... Câtă ipocrizie! Şi mai au tupeul să afirme că revoluţia a creat şanse egale pentru fiecare... (Se aud bătăi timide în uşă) Câtă ipocrizie!

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec vechi de lună nouă

cuvintele
despicate în patru
îi traversează inima,
ca urzeala unei velinţe
scoasă la mezat.

sub toate aspectele ei,
viaţa i-ar încăpea într-o suflare
dar alege să tragă-n piept
norii albi şi pufoşi
unde păsările îşi cuibăresc zborul.

- Doamnelor şi domnilor
să înceapă licitaţia!

fondurile strânse
vor fi donate
celor ce n-au cunoscut,
până acum,
inefabilul!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

şi aşa-mi vine

din când în când să te
donez unui muzeu
de minuni în viaţă
îmi eşti dragă de-mi
vine să te cioplesc în piatră
şi să te acopăr cu cel
mai abject sărut dat de-un păcătos
o să umbli împăturită-n
deznădejde şi minciună
şi aşa-mi vine de multe ori
să te învălui-n mii de straturi
foiţe de ciocolată
şi să mă transform
într-o languroasă langustină
aşezată lângă o lămâie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum te-ar putea cuceri? Fii sincer, te-a cucerit vreodată Cineva? Cine cu adevărat o poate cuceri pe Dona Mobile? Căci ce altceva este mintea care vorbeşte în numele tău?! Într-adevăr, dacă Inima nu vă poate cuceri, mintea deja v-a făcut robii ei pe viaţă. NU AŞTEPTA SĂ TE CUCEREASCĂ CINEVA, NICI MĂCAR IUBITA TA NU A REUŞIT, cucereşte tu mintea descoperindu-ţi Inima şi vei fi al Libertăţii pentru totdeauna!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul al treisprezecelea

O, Viaţă, Viaţa mea,
corolă de lumină dintr-o stea,
cum aş putea să-ţi mulţumesc
pentru tot ce-mi este omenesc?
Pe braţe de zefir m-ai legănat,
prin poieni cu bujori m-ai preumblat
dar şi munţi de piatră seacă mi-ai ordonat
să escaledez în zori şi pe-nserat,
fără a scrâşni sau lamenta,
căci doar aşa puteam a învăţa, lecţia ta...
Şi câtă bucurie tu mi-ai dat,
nu-ncape-n universul peste mine aplecat...
Cu tine de mână până la Cer am zburat,
sufletul cu zâmbete mi-ai mugurat,
dar tot tu mi-ai trimis pe-alocuri,
furtuni cu bolovani şi focuri,
să-învăţ a depăşi ce-i greu...
Pe-un colţ de semilună, stau... tot eu.
Înţelepciunea ta mi-ai dăruit,
pe drumu-mi scris am stăruit

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfă

Aş chema din nou glonţul printre coaste
Inima să-mi cânte plină de mândrie
Că primeşte-arsura veacurilor noastre
Şi-şi donează viaţa ţie, Românie!

Dar ne-nvaţă dorul aspru de sub piept
Că durerea vine, doare şi se stinge
Cu suflarea-i luată de glonţul inert
Căruia nu-i pasă cine şi cât plânge.

Nu ştiu: să mai cred în cuvântul tău
Pe care-l primesc prin cuvântul lor,
Să mă lepăd, oare, de accentul rău
Pus de ei pe crucea sub care eu mor?!

Dacă afli, azi răspuns să-mi trimiţi!
Fii, te rog, silabă fără de cruţare!
Spune-mi adevărul, nu vreau să mă minţi,
Dar să simt căinţa-n dura răsuflare...

poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima cioplitorului

Toată viaţa cioplise piatra
pe care o făcuse să vorbească
în fel şi chip;
După moarte oamenii au considerat
că a sosit timpul ca el să ocupe
un loc mai mare în recunoştinţa lor
Drept pentru care s-a zidit în grabă
un muzeu impunător
şi toate obiectele sale mărunte
adunate acolo

Şi chiar inima ciolitorului
trebuia expusă într-un recipient
ca privitorii să-l simtă
măcar de acum înainte
mai aproape de ei

O inimă bătrână şi plină de cicatrici
Înaintea vernisajului însă, cineva grijuliu
a înlocuit-o cu una tânără şi viguroasă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva

lumea a ajuns să-şi semneze
capitularea după câţiva ani
de sărăcie lucie îndurată
cu multă greutate din cauza
laşităţii şi ignoranţei
au intrat în incapacitate de plată
apoi a venit evacuarea din case
cei mai sănătoşi au semnat
că renunţă la organele lor
vitale pentru potentaţii lumii
putrezi şi plini de bani

când cineva solicita inima
sau vreun rinichi
donatorul era adus şi deposedat
de organele utile pentru a prelungi
o viaţă roz, plină de bucurii

la început a fost o iluzie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gură: Cred c-ar fi trebuit să le spun alor mei că voi întârzia.
Brooke: Gură, trebuie să trăieşti şi tu puţin.
Gură: Nu, nu e vorba de asta. O noapte cu tine e ca şi cum aş merge la clasa întâi. Viaţa mea e clasa a treia. Va fi greu să mă întorc la ea.
Brooke: Mersi.
Gură: Uite ce-i, Brooke. Nu ştiu ce se petrece între tine şi Lucas, dar el e un băiat grozav. Nu am fost niciodată bun la sport. Sunt mic de înălţime. Dar când m-am hotărât să devin comentator de sport, Lucas mi-a făcut cunoştinţă cu tipii de la River Court. Am simţit că mi-am găsit locul. Are o inimă bună şi, din câte-mi dau seama, şi tu la fel. Aş fi surprins să nu vă rezolvaţi problemele.
Brooke: Mersi.
Gură: Ar trebui să mă-ntorc acasă.
Brooke: Gură... (Îl sărută.)
Gură: A, da, asta a fost pentru donaţii.
Brooke: Nu, aşa mi-a venit.
Gură: Hei, Brooke. Mersi. A fost cea mai frumoasă noapte din viaţa mea.

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!